Nistrul atinge un nou antirecord - nivelul apei a coborât la unul dintre cele mai scăzute din toată istoria observațiilor, iar experții avertizează că deja din această vară, țara noastră s-ar putea confrunta cu un deficit acut de apă. Seceta din ultimii ani, schimbările climatice și defrișările din Carpați au dus râul într-un punct critic. Iar dacă ploile nu vor schimba rapid situația, intrăm într-o perioadă dificilă, cu efecte directe asupra apei pe care o bem, transmite 1TV.
Potrivit șefului asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi, anul acesta, situația hidrologică de pe Nistru este fără precedent. Dacă în mod normal, în această perioadă, nivelul apei în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk ajunge la 120-121 de metri, acum este de numai 115 metri.
Debitul minim admis al apei este 100 de metri cubi pe secundă, iar dacă acesta va fi mai mic, nu vor mai putea fi asigurate nici măcar necesitățile economice. Pentru menținerea ecosistemelor acvatice în stare bună e nevoie însă de mult mai mult. În 2024, hidrologii din Moldova și Ucraina au convenit să mențină debitul minim cel puțin la nivelul de 100 de metri cubi, însă în acest an chiar și acest volum ar putea fi pus sub semnul întrebării.
„Trebuie calculată cantitatea de apă care va putea fi menținută, ce debit va putea fi asigurat. Oricum este clar că, cel mai probabil, acesta nu va depăși 100 de metri cubi pe secundă, ceea ce reprezintă minimul admis pentru nevoile omului, ale economiei și așa mai departe, dar nu este suficient pentru funcționarea normală a ecosistemului râului. În această situație, râul nu se mai poate autocurăța normal, iar ihtiofauna nu poate exista în condiții normale. Adică este o cantitate foarte mică de apă”, a menționat șeful asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi.
Pentru a ajuta râul să se refacă, este importantă împădurirea activă. Aceasta trebuie să înceapă chiar din Carpați, de unde izvorăște Nistrul, apoi de a lungul cursului, în Ucraina și Republica Moldova. Potrivit experților, rolul pădurilor este esențial. Acestea acumulează și rețin umiditatea, reglează scurgerea apei și reduc riscul de scădere a nivelului râului.
Ilia Trombițchi spune că refacerea pădurilor trebuia începută încă acum 30 de ani, când regimul hidrologic era mai stabil, iar solurile rețineau mai bine umezeala. Acum, în condițiile în care perioadele de secetă devin tot mai lungi și mai intense, solul se usucă, nivelul de apă în râuri scade vertiginos, iar pădurile nu sunt plantate în volumele necesare nici acum - situația este de-a dreptul critică.
„Plantarea unei păduri noi nu oferă același efect pozitiv ca o pădure veche, în care există copaci de diferite vârste și care asigură acele servicii ecosistemice de menținere a regimului hidrologic pe care nicio plantație nouă nu le poate asigura. Dar plantarea este totuși mai bună decât nimic. În acest an sunt necesare măsuri strategice: revizuirea programului de împădurire, pentru ca acesta să devină eficient și să nu se bazeze pe plantarea salcâmului. Din punctul de vedere al serviciilor ecosistemice, acesta nu aduce niciun folos. Trebuie plantați arbori din specii locale și trebuie facilitată împădurirea terenurilor agricole”.
O altă problemă a Nistrului, despre care vorbește ecologistul, este extragerea nisipului și pietrișului din albie. Exploatarea activă în acest sens timp de mulți ani afectează procesele naturale și reduce capacitatea râului de autocurățare. Mai ales că aceste resurse nu se mai reînnoiesc.
„Din păcate, timp de mulți ani din Nistru s-au extras nisip și pietriș, care nu mai ajung din partea superioară a râului din cauza barajelor. Iar acest nisip și pietriș, acest amestec, are rol de filtru”, a subliniat șeful asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi.
Potrivit prognozelor experților, chiar și în cazul aplicării unor măsuri de salvare a râului, problema deficitului de apă în Nistru ar putea persista cel puțin 10 ani. Pe termen scurt, însă, speranța este doar în precipitații.
