Negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean continuă să evolueze într-un climat tensionat. În lipsa unor rezultate clare, discursul public și campaniile mediatice amplifică tensiunile și incertitudinea.
În acest an, la sediul misiunii OSCE din Tiraspol au avut loc două reuniuni de lucru în format 1+1. Cea de-a doua a fost marcată, pe alocuri, de tensiuni și schimb de replici:
„Eu propun să corectăm inițiativa dumneavoastră, pentru că în procesul de negociere nu există pentru acei participanți ai negocierilor acel scop care se numește așa numita integritate teritorială a Moldovei. – Chiar așa? – Da, ea nu există. Și dumneavoastră ar fi trebuit să știți.”
După o oră de discuții cu ușile închise, atât vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, cât și reprezentantul regimului de la Tiraspol, Vitalie Ignatiev, au declarat că dialogul a continuat într-o notă echilibrată, dar fără a se ajunge la un acord privind o viitoare întâlnire. Din acel moment, regimul separatist și-a activat mașinăria mediatică, lansând o amplă campanie de acuzații la adresa autorităților de la Chișinău:
„Cinism la limita politicii genocidale.”
„Noile impozite pe care Moldova vrea să le impună Transnistriei vor lovi în fiecare locuitor al Republicii noastre.”
„Moldova nu va permite importul de fertilizanți și medicamente pentru animale.”
„Consiliul Unificat al Colectivelor de Muncă s-a adresat comunității internaționale privind presiunea exercitată de Moldova asupra Nistreniei.”
Eforturilor mediatice s-au alăturat și oficiali ruși, de la deputați ai Dumei de Stat până la foști miniștri și diplomați. Mesajele, prezentate într-un registru diplomatic sub pretextul protecției cetățenilor ruși, au căpătat mai degrabă forma unor amenințări directe.
„În cazul aparițiilor unor amenințări la adresa cetățenilor noștri și a GOTR, noi vom aplica toate măsurile disponibile conform Constituției. Orice tentativă de a soluționa conflictul transnistrean prin forță, va provoca în mod evident consecințe negative pentru Moldova. Și întreaga responsabilitate va aparține conducerii republicii”, a menționat ambasadorul neacreditat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov.
Oficialii ruși par să ignore în mod intenționat faptul că autoritățile constituționale au reiterat constant că problema transnistreană va fi soluționată exclusiv pe cale pașnică, ceea ce sugerează că scopul urmărit este inducerea fricii, incertitudinii și unei stări permanente de alertă.
„Serghei Șoigu într-adevăr este artileria grea și nu întâmplător a apărut acel interviu. Este o încercare evidentă de intimidare a Chișinăului, de intimidare a statului Republica Moldova. Interviul lui Șoigu și amenințările directe la care a recurs a venit ca și răspuns direct și imediat la declararea de către autoritățile Republicii Moldova, a comandanților contingentului rus din regiunea transnistreană staționat drept persoane indezirabile”, a explicat pentru „Alo, TV8”, ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.
În paralel, administrația din stânga Nistrului încearcă să-și diversifice metodele de creare a zgomotului mediatic. O nouă narațiune invocă o presupusă interzicere a importului de fertilizanți și medicamente veterinare în regiune. Însă, falsul a fost dezmințit de Biroul Politici de Reintegrare, într-un răspuns pentru „Alo, TV8”:
„Autoritățile de la Chișinău nu au interzis importul de fertilizanți sau medicamente veterinare în regiunea transnistreană, însă, au impus condiții stricte de conformitate legală și sanitară. (...) Companiile din stânga Nistrului trebuie să fie înregistrate la Agenția Servicii Publice și să dețină autorizații emise de autoritățile de profil. Produsele importate trebuie să se regăsească în Registrul de Stat al Republicii Moldova.”
Autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului continuă să se bazeze pe aceeași rețetă: o stare continuă de alertă și dependența de gazul rusesc gratuit. Totuși, experiența din 2025 a demonstrat că acest model nu mai este sustenabil, iar singura perspectivă de dezvoltare a regiunii este reintegrarea Republicii Moldova.
