72 de copii, cu vârstele cuprinse în 8 și 17 ani, din Chișinău, se află în prezent în așteptarea unei familii, fiecare cu propria poveste și speranța că va fi ales. În ultimii ani, autoritățile spun că se observă o scădere a numărului de adopții, în contextul în care majoritatea familiilor optează pentru copiii de vârste cât mai mici. Totuși, dincolo de statistici, adopția rămâne pentru multe familii un drum plin de emoții, așteptare și decizii dificile, dar și o șansă reală de a oferi unui copil o casă și stabilitate.
„Dacă este complicat? Da, este complicat. Este complicat poate pentru că acest subiect de adopție este înfășurat cu multe mituri, te întâmpini cu multe păreri ale oamenilor: Dar ție îți trebuie? Nu știi ce copil o să fie acolo, dar poate o să-ți dea un copil bolnav, dar poate nu știu ce, dar nu știi ce gene are...”, a menționat mama adoptivă, Dorina Șcerbatîi.
Dorina Șcerbatîi este una dintre mamele care, alături de copiii săi biologici, crește și doi copii adoptați. Povestea ei a început din dorința de a deveni mamă, în contextul în care nu reușea să conceapă propriul copil. În perioada de așteptare, însă, s-a produs o minune, femeia a rămas însărcinată. Chiar și așa, cuplul nu a renunțat la ideea de adopție.
„Pentru mine, eu am luat asta ca un semn, adică în decursul a patru ani nu a apărut nimic și a apărut fix atunci, pentru mine a fost: acesta este momentul și acesta este copilul meu și nu degeaba a apărut exact acum”, a subliniat mama adoptivă, Dorina Sșcerbatîi.
Drumul soților Șcerbatîi, până la adopție, a durat aproape patru ani. După depunerea cererii, procesul a fost încetinit și de pandemie, iar o parte dintre proceduri au fost puse pe pauză. În pofida procesului anevoios, în 2022, familia a adus acasă un băiețel de doi ani și jumătate.
„Când l-am văzut prima dată am simțit o responsabilitate foarte mare, adică m am uitat la un copil care are nevoie de dragoste, de iubire, de susținere, de familie”, a spus mama adoptivă, Dorina Șcerbatîi.
Dorina spune că, la început, în jurul lor erau multe voci sceptice, care nu vedeau adopția ca pe o idee bună. Totuși, dorința de a avea mai mulți copii a fost mai puternică, iar mai târziu au decis să o adopte și pe sora băiețeluluii, după ce mama biologică a copiilor a mai născut o fetiță, care a ajuns tot la centru.
„Atunci când mi s-a spus că el mai are o soră, eu am simțit că: dacă acesta este copilul meu și el mai are o soră, parcă eu am lăsat-o, nu știu cum, așa a fost un sentiment și am zis că și ea este copilul meu dacă îi simt lipsa și nu înțeleg de ce nu este aici dacă totuși este sora lui”,a menționat Dorina Șcerbatîi.
De la începutul anului, opt copii au fost adoptați, iar în prezent alți 13 se află în proces de adopție. Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului din Chișinău spune că oricine poate depune cerere de adopție, însă trebuie îndeplinite anumite condiții, atât morale, cât și materiale.
„Care are un loc de trai, care poate să-i ofere viitor copilului, îi permite sănătatea, a atins vârsta de 25 de ani și este mai mare cu 18 ani decât copilul pe care îl adoptă dar nu mai mare de 48 de ani și nu are cazier judiciar, care nu are careva antecedente penale, care nu a fost decăzut din drepturile părintești anterior”, a subliniat șefa direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului, Chișinău, Olga Zaharia.
După depunerea cererii, viitorii părinți adoptivi trec prin mai multe etape de evaluare, prin care autoritățile stabilesc dacă familia este pregătită să primească un copil în familie.
„Trebuie să aibă abilitate de a-l asculta pe copil, să poată să-i ofere dragoste, atenția, să se implice în viața de toate zilele, să-l înțeleagă, să-l înconjoare cu căldură, cu atenție, implicarea în diferite jocuri, activități pentru copil”, a spus șefa direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului, Chișinău, Olga Zaharia.
Cele mai multe familii își doresc copii mici. În prezent, direcția are aproximativ 150 de cereri de adopție, majoritatea pentru copii de vârstă fragedă, în timp ce în evidența instituției din Chișinău se află 72 de copii adoptabili, cu vârste între opt și 17 ani. Dintre aceștia, cinci sunt perechi de frați, patru grupuri a câte trei frați și un grup de patru frați.
„Copii aceștia care chiar dacă sunt de vârstă mare și sunt cupluri de frați, ei sunt copiii care sunt foarte drăgălași, sunt copiii care își doresc o familie, care își doresc căldura, dragostea, atenția, aprecierea maturului, ghidarea maturului”, a menționat șefa direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului, Chișinău, Olga Zaharia.
Minorii care ajung în evidența municipalității sunt copii pentru care familia biologică sau rudele nu mai reprezintă un mediu sigur pentru dezvoltarea lor.
