Retorica despre o presupusă „blocadă economică” revine în prim-plan în discursul administrației de la Tiraspol, de fiecare dată când Chișinăul încearcă să aplice reguli economice uniforme pe ambele maluri ale Nistrului. Noile măsuri fiscale sunt prezentate drept o „strangulare” a economiei locale. De cealaltă parte, autoritățile constituționale spun că este un proces de uniformizare fiscală și integrare economică.
„O nouă tentativă de a strangulare a economiei transnistrene”
„Blocadă economică”
„Blocadă economică”
„Încă un elemente al blocadei economice a Transnistriei”
„Moldova strangulează tot mai puternic bucla economică a Transnistriei”
Orice inițiativă a Chișinăului de integrare economică a regiunii transnistrene este interpretată de administrația de la Tiraspol ca o tentativă de subminare a economiei locale. Deși, măsurile urmăresc instituirea unui cadru unic și echitabil pentru ambele maluri.
„Nu este vorba despre politică, aici este vorba de niște mecanisme economico-financiare care trebuie să fie respectate de toate părțile implicate în comerțul internațional, în speță în comerțul cu Uniunea Europeană. Să nu uităm că firmele din regiunea transnistreană sunt firme înregistrate la ASP. Sunt mai mult de 2000 de firme sau întreprinderi înregistrate în registrul nostru de stat”, a explicat pentru „Alo, TV8”, expertul economic Marin Gospodarenco.
Retorica despre pretinsa „blocadă economică” a fost amplificată de inițiativa Chișinăului de a elimina treptat scutirile fiscale acordate, încă din 2000, agenților economici din stânga Nistrului. Proiectul adoptat de Parlament săptămâna trecută, urmărește un principiu simplu: aceeași țară, aceleași taxe.
„Primele scutiri fiscale vor fi eliminate în acest an tentativ, începând cu 1 iulie 2026 pentru produse neesențiale sub aspect social, precum: alcoolul, tutunul, produse minerale, textile, mătase, fonta, fierul, oțelul”, a menționat deputatul PAS, Radu Marian.
Procesul de armonizare ar urma să fie implementat treptat până în 2030. Legislativul estimează că noile măsuri vor aduce anual circa 3,3 miliarde de lei la bugetul de stat. Banii ar urma să fie reinvestiți în regiune, sub formă de proiecte de infrastructură și programe sociale, prin intermediul fondului de convergență. Totuși, Tiraspolul susține că inițiativa ar putea provoca o „catastrofă umanitară” în regiune.
„Dacă această măsură de presiune va fi introdusă, atunci conform calculelor noastre preliminare, costul serviciilor comunale pentru fiecare cetățean al Transnistriei va crește cu aproximativ 40%.” Prima lovitură o vor resimți în primul rând bugetarii, pensionarii, familiile celor care lucrează în fabrici. Sub presiunea Moldovei, marile întreprinderi deja s-au oprit sau au limitat semnificativ producția. Din acest motiv, au scăzut banii colectați în bugetul Transnistriei”, a punctat pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitalie Ignatiev.
Aceeași strategie mediatică a fost utilizată și în alte situații în care autoritățile constituționale au încercat să aducă în legalitate activitățile economice din regiunea transnistreană. De facto, aceste decizii nu au generat crize, ci au deschis oportunități comerciale.
„Singura dată când într-adevăr situația din regiunea transnistreană putea fi descrisă ca și o catastrofă umanitară a fost atunci când s-au terminat gazele gratuite rusești, adică s-au terminat toate livrările de gaze, lucra care s-a întâmplat la 1 ianuarie 2025”, a declarat pentru „Alo, TV8” ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.
Într-un răspuns pentru Alo, TV8, Biroul Politici de Reintegrare a precizat că retorica alarmistă de la Tiraspol are menirea de a bloca procesul de integrare a celor două maluri, adăugând că:
„Afirmația privind o creștere de 40% a prețurilor serviciilor și un „colaps economic” este o exagerare menită să exercite presiuni politice, deși regiunea se confruntă, într-adevăr, cu o perioadă de ajustare structurală dificilă. Regiunea și-a construit întregul sistem economic pe baza gazului cvasi-gratuit din Federația Rusă și din acest motiv, percepțiile așa-ziselor structuri de acolo privind funcționarea unei economii reale de piață sunt departe de realitate”,
Cu o zi înainte de adoptarea legii, așa-numitul Soviet Suprem a transmis o solicitare către legislativul de la Chișinău, prin care a cerut menținerea status quo-ului actual.
„Asta dă speranță decidenților de la Tiraspol că, cu câtă mai multă gălăgie fac, cu cât mai multă intimidare fac, presiune psihologică dacă vreți chiar, asupra partenerilor Republicii Moldova, cu atât mai mari sunt șansele ca dacă nu Chișinăul unilateral, partenerii vor determina Chișinăul să renunțe la aceste acțiuni”, susține Alexandru Flenchea.
Deși fondurile colectate ar urma să fie direcționate către dezvoltarea malului stâng, regimul separatist rămâne sceptic față de această promisiune.
„Partea moldovenească încearcă să ascundă aceste încălcări prin retorici. În realitate, acești bani au dispărut și eu nu văd nici un mecanism, nici o încercare din partea Moldovei să întoarcă banii furați de la businessul transnistrean, a cetățenilor noștri”, a spus Ignatiev.
Potrivit Guvernului, din bugetul național al asigurărilor sociale, peste 138 de milioane de lei au fost direcționați către prestații sociale pentru cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului. Aceste date confirmă încă o dată că egalitatea de drepturi și obligații este regula firească a unui stat, nu o excepție.
