Ucraina a fost supusă unui atac aerian fără de precedent, de la începutul războiului. În ultimele 24 de ore rușii au lansat asupra țării vecine 1.560 de drone și rachete, majoritatea vizând capitala. La Kiev, 3 persoane și-au pierdut viața și peste 40 au fost rănite, în urma celor 20 de explozii înregistrate la sol. Președintele Ucrainei a condamnat atacul și a cerut mai mult sprijin internațional pentru apărare. „Acestea nu sunt acțiunile unor oameni care cred că războiul se apropie de final”, a comentat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Rusia își legitimează statutul de „stat agresor”. Duma de Stat a Rusiei a votat legea care îi permite lui Vladimir Putin să invadeze militar alte state, sub pretextul „protejării rușilor”.
UPDATE Ucraina susține că Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene de la începutul războiului, folosind sute de drone și noi tactici menite să suprasolicite sistemele de apărare antiaeriană. Autoritățile de la Kiev spun că atacurile au vizat infrastructură critică și zone civile din mai multe regiuni ale țării. Potrivit informațiilor publicate de The Insider, forțele ruse ar fi folosit formații dense de drone Shahed, trimise succesiv către teritoriul ucrainean pentru a crea presiune asupra apărării aeriene, informează Libertatea.
UPDATE Rusia a efectuat un nou atac sălbatic asupra Ucrainei, cel mai grav într-o singură zi de la lansarea invaziei la scară largă, la 24 februarie 2022, relatează The Insider. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Rusia a lansat 1.428 de drone în decurs de 24 de ore. Dronele sunt de diverse tipuri: Shahed, Gerbera și Italmas. Dintre cele 1428 de drone, 1.362 au fost doborâte sau eliminate datorită mijloacelor de război electronic. Autoritățile ucrainene au înregistrat 50 de zone lovite direct de drone, plus altele 44 afectate de rămășițe ale dronelor distruse. În plus, Rusia a atacat cu 41 de rachete, dintre care 26 au fost doborâte, iar restul au lovit țintele vizate. Cele mai multe dintre drone și rachete s-au îndreptat spre vestul Ucrainei, inclusiv în regiunea Transcarpatia, unde locuiesc etnici maghiari.
UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin i-a înlocuit miercuri pe guvernatorii a două regiuni de la graniţa cu Ucraina, relatează agenția de știri dpa, citată de Agerpres. Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, a părăsit funcţia „la cererea sa”, se arată într-un decret publicat miercuri. Generalul Aleksandr Şuvaev a fost numit guvernator interimar, în timp ce Egor Kovalciuk a fost numit guvernator interimar al regiunii Briansk, în locul lui Aleksandr Bogomaz.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a convocat o ședință a Statului Major Suprem după cele două zile de atacuri masive lansate de Rusia asupra teritoriului ucrainean, descriind ofensiva drept o „tactică teroristă” calculată pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană a țării. Potrivit liderului de la Kiev, Rusia a lansat în interval de aproape 48 de ore nu mai puțin de 1.567 de drone și 56 de rachete de diferite tipuri. În ciuda intensității atacurilor, forțele ucrainene au reușit să distrugă 94% dintre drone și 73% dintre rachete, a afirmat Zelenski. „A fost un atac masiv și practic continuu, desfășurat timp de aproape două zile. Rușii au acumulat drone și rachete într-o perioadă anume și au calculat în mod deliberat lovitura astfel încât amploarea ei să fie cât mai mare, iar dificultățile pentru apărarea noastră antiaeriană — maxime”, a declarat președintele ucrainean.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski acuză joi, 14 mai, că un vehicul aparținând unei misiuni umanitare a ONU în Ucraina a fost lovit ”de două ori” de drone rusești, în regiunea Herson (sud), relatează AFP.
UPDATE Kremlinul a anunţat joi că preşedintele rus, Vladimir Putin, va efectua „în curând” o vizită în China, ţară unde se află în prezent într-o vizită oficială preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, informează EFE, preluată de Agerpres.
UPDATE Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei l-a convocat joi pe ambasadorul rus la Budapesta, Evgheni Stanislavov, după un atac masiv cu drone în apropierea frontierei Ungariei cu Ucraina, transmite presa maghiară. Atacul asupra regiunii Transcarpatia a avut loc pe 13 mai, în Zakarpattia, unde trăiește o comunitate maghiară numeroasă, scrie Gândul.
UPDATE Starea de urgență, impusă în Ungaria din cauza războiului din Ucraina, se încheie astăzi, după patru ani de aplicare continuă. Măsura a fost introdusă pentru prima dată pe 24 mai 2022 de fostul premier Viktor Orbán, ca reacție la conflictul dintre Rusia și Ucraina, iar Parlamentul ungar a prelungit-o de mai multe ori pe parcursul acestui timp.
UPDATE Polonia a anunțat că a interceptat un avion rusesc de spionaj deasupra Mării Baltice, după ce aparatul ar fi zburat în spațiul aerian internațional fără plan de zbor și cu transponderele oprite.Autoritățile de la Varșovia au calificat incidentul drept o nouă acțiune agresivă a Federației Ruse și o testare a sistemelor de apărare ale NATO.„Avionul se afla în spațiul aerian internațional fără un plan de zbor depus și cu transponderele oprite. Nu a avut loc nicio încălcare a spațiului aerian polonez”, a transmis armata Varșoviei, arată Digi24.
UPDATE Drona care a ținut Republica Moldova în suspans, a fost detectată și monitorizată continuu de radare. În același timp, autoritățile nu știu de ce armata nu a doborât aparatul de zbor. Liderul partidului de guvernare nu știe de ce ieri armata nu a doborât drona care a survolat spațiul aerian al țării de la nord la sud, la o altitudine mică. Igor Grosu a declarat presei că și el are întrebări la Ministerul Apărării. Până atunci, președintele Parlamentului crede că Ministerul de Externe ar trebui să-l convoace, din nou pentru explicații, pe ambasadorul rus de la Chișinău.
UPDATE Bombardamentul de noapte a urmat unui atac masiv desfășurat în după-amiaza zilei de 13 mai. Rusia lansase atunci cel puțin 800 de drone în mai multe valuri, vizând orașe din toată Ucraina, inclusiv regiuni din extremul vest. Atacurile diurne uciseseră cel puțin 14 persoane și răniseră peste 80, printre care copii și membri ai echipelor de intervenție, scrie Mediafax.
UPDATE Prim-ministrul de centru-dreapta al Letoniei, Evika Silina, și-a anunțat joi demisia, declanșând prăbușirea guvernului său de coaliție cu doar câteva luni înainte de alegerile din octombrie, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
UPDATE Numărul deținuților din Rusia a scăzut cu peste 180.000 în ultimii cinci ani, iar una dintre principalele cauze este trimiterea condamnaților pe frontul din Ucraina, potrivit șefului administrației penitenciare ruse. Rusia, care are unul dintre cele mai mari sisteme penitenciare din lume, moștenit din perioada lagărelor de muncă sovietice, a înregistrat totuși o scădere constantă a deținuților în ultimele două decenii. În ultimii patru ani de război, autoritățile ruse le-au oferit deținuților posibilitatea de a semna contracte cu armata pentru a lupta în Ucraina, în schimbul reducerii sau anulării pedepselor, dacă supraviețuiesc. „Dacă la finalul anului 2021 erau 465.000 de deținuți, acum sunt 282.000”, a declarat Arkady Gostev, potrivit TASS, preluată de Euronews.
UPDATE Numărul persoanelor ucise în urma atacului rusesc asupra Kievului a crescut la trei, au anunțat salvatorii ucraineni. Trupul unei alte victime a atacului masiv a fost scos de sub dărâmăturile unui bloc de locuințe din raionul Darnîțki. Potrivit autorităților, 28 de persoane au fost salvate până la această oră. Operațiunile de căutare și salvare continuă, iar informațiile sunt în curs de actualizare.
UPDATE Elkhan Nuriyev, membru al Uniunii Ofițerilor din Ucraina, a declarat pentru Kyiv Post că atacurile au fost concepute pentru a crea presiune psihologică asupra populației. „Dronele au venit în valuri timp de mai bine de 30 de ore. De obicei, lansează rachete noaptea, când oamenii dorm, pentru a provoca perturbări și anxietate maxime”, a declarat Elkhan Nuriyev. Potrivit oficialului ucrainean, obiectivul Kremlinului este să slăbească moralul populației și să intensifice presiunea asupra conducerii de la Kiev. „Scopul este de a-i face pe ucraineni să se simtă epuizați și de a-l presa pe președinte. Dar ucrainenii nu vor face asta”, a afirmat Nuriyev. Oficialul ucrainean a sugerat că momentul ales pentru bombardamentul de amploare nu este întâmplător și ar avea legătură cu summitul dintre Donald Trump și Xi Jinping de la Beijing. „Putin vrea ca aceștia să spună la masa negocierilor de la Beijing: «Uitați-vă, Rusia distruge Ucraina»”, a declarat Elkhan Nuriyev. Acesta susține că Moscova încearcă să își demonstreze forța militară și să își impună influența în negocierile geopolitice dintre marile puteri, scrie Gândul.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski avertizase anterior că Rusia pregătește noi atacuri masive cu rachete și drone, pe baza informațiilor furnizate de serviciile de informații ucrainene. Oficialii de la Kiev susțin că Moscova aplică o tactică de „saturație”, menită să epuizeze muniția apărării antiaeriene și să suprasolicite sistemele de monitorizare înaintea unor lovituri și mai puternice, scrie Gândul.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat că, de la începutul zilei precedente, Rusia a utilizat peste 1.560 de drone împotriva orașelor și comunităților ucrainene. „Acestea nu sunt acțiunile unor oameni care cred că războiul se apropie de final”, a afirmat el, adăugând că este important ca partenerii internaționali să nu păstreze tăcerea și să continue sprijinul pentru apărarea spațiului aerian al Ucrainei. Președintele ucrainean a menționat și necesitatea programului PURL pentru protecția împotriva atacurilor balistice și a cerut continuarea presiunilor internaționale asupra Rusiei. „Mulțumesc tuturor celor care sunt alături de Ucraina”, a transmis Zelenski pe Telegram.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că la Kiev continuă operațiunea de salvare după un atac cu drone lansat de Rusia asupra unui bloc de locuințe cu nouă etaje, unde o scară a clădirii a fost complet distrusă. „Zeci de persoane au fost salvate. Din păcate, o persoană și-a pierdut viața. Transmit condoleanțe familiei și apropiaților. Este posibil ca sub dărâmături să se mai afle oameni”, a declarat Zelenski. Potrivit liderului ucrainean, în cursul nopții Rusia a lansat asupra Ucrainei peste 670 de drone de atac și 56 de rachete, inclusiv rachete balistice, aerobalistice și de croazieră. Principala țintă a fost capitala Kiev, unde au fost înregistrate distrugeri în 20 de locații. „Au fost lovite blocuri de locuințe obișnuite, o școală, o clinică veterinară și alte obiective exclusiv civile”, a precizat președintele ucrainean. De asemenea, au fost raportate distrugeri în regiunea Kiev, atacuri asupra infrastructurii energetice din Kremenciuk și asupra zonei portuare și rezidențiale din Ciornomorsk.
UPDATE În cartierul Obolonskyi, fragmentele căzute au lovit o clădire rezidențială și au declanșat un incendiu. Autoritățile au raportat pagube și în cartierele Dniprovskyi, Holosiivskyi și Solomianskyi, unde au fost afectate clădiri rezidențiale, drumuri, autoturisme și o construcție nerezidențială. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, le-a cerut locuitorilor să nu părăsească adăposturile, avertizând că atacurile continuau în mai multe valuri.
UPDATE Explozii puternice au fost auzite în mai multe zone ale capitalei. Unitățile de apărare aeriană au fost activate și au început să intercepteze țintele care se apropiau de oraș. Șeful Administrației Militare a Kievului, Tymur Tkachenko, a declarat că resturile provenite de la dronele și rachetele interceptate au provocat pagube în mai multe cartiere ale capitalei.
UPDATE Puțin înainte de ora 1:00, Forțele Aeriene ale Ucrainei au emis alertă aeriană la nivel național. Rusia lansase bombardiere MiG-31, iar fiecare regiune a țării era în pericol de a fi lovită de rachete balistice. Primele explozii au fost auzite în Kiev la ora 3:08. Serii de rachete balistice au lovit capitala între 3:15 și 3:44 dimineața. La ora 8:30, alerta era încă activă, conform kyivindependent.com.
UPDATE Sirenele de raid aerian au răsunat în capitala ucraineană și în mai multe regiuni ale țării, în timp ce forțele ruse au lansat valuri succesive de rachete și drone asupra orașului. Sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei au fost activate pe parcursul nopții, iar locuitorii Kievului au fost îndemnați să rămână în adăposturi.
UPDATE Uniunea Europeană o ia în calcul pe fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel, pentru un posibil rol de mediator în negocierile cu Rusia legate de războiul din Ucraina, informează publicația germană Spiegel. Concomitent, Germania a respins sugestia preşedintelui rus Vladimir Putin, care îl propusese pe fostul cancelar Gerhard Schroeder în rolul de coordonator al discuțiilor UE-Rusia.
UPDATE Instanța a decis ca Andrii Ermak, fost șef al administrației prezidențiale și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Volodimir Zelenski, să fie plasat în arest preventiv. Judecătorii au stabilit o cauțiune de 3 milioane de dolari, însă Ermak a declarat că nu dispune de această sumă de bani și va face apel. ”Nu am atâția bani, iar avocatul meu va colabora acum cu prietenii și cunoștințele (pentru a strânge banii pentru cauțiune). Echipa mea juridică va depune apel. Vom folosi toate căile legale pentru a căuta dreptate și adevăr”, a declarat Ermak, scrie Biziday.
UPDATE Andrii Ermak, până nu demult al doilea cel mai influent om din Ucraina, a ajuns după gratii. Acesta fost plasat în arest preventiv pentru 60 de zile în cel mai sonor dosar de corupție din țara vecină. Decizia a fost luată azi dimineață de Înalta Curte Anticorupție de la Kiv. Totuși, acesta poate fi eliberat pe o cauțiune de 140 de milioane de grivne, echivalentul a 3,2 milioane de dolari. În sala de judecată, Ermak a pledat nevinovat și a declarat că va contesta decizia. O eventuală eliberare pe cauțiune, însă, îl va obliga pe fostul șef al administrație prezidențiale să rămână în Kiev și să poarte o brățară electronică. Ermak este cercetat într-un dosar privind spălarea a 460 de milioane de grivne în cadrul construcției unui complex rezidențial de lux. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă până la 12 ani de pușcărie.
UPDATE Potrivit unor oficiali europeni citați de Politico, există temeri tot mai serioase că Moscova ar putea considera următorii doi ani drept o perioadă favorabilă pentru a testa capacitatea de reacție și unitatea alianței occidentale. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat recent că statele baltice ar putea deveni următoarele ținte ale Moscovei dacă Ucraina nu primește suficient sprijin militar și financiar din partea Occidentului. Îngrijorările sunt alimentate și de dificultățile Europei de a-și accelera reînarmarea și de contextul politic internațional marcat de revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă.
UPDATE Duma de Stat a Rusiei a adoptat o lege controversată care îi permite lui Vladimir Putin să trimită armata în alte state sub pretextul „protejării cetățenilor ruși”. Kievul și oficialii europeni avertizează că Moscova legitimează oficial expansionismul militar și politica agresivă a Kremlinului. Parlamentul Rusiei a aprobat miercuri un proiect de lege care îi oferă președintelui Vladimir Putin dreptul de a ordona intervenții militare în afara granițelor țării pentru a proteja cetățenii ruși aflați în străinătate, relatează Politico.eu. Noua legislație permite Moscovei să desfășoare trupe în alte state în cazul în care cetățeni ruși sunt arestați, anchetați, judecați sau considerați victime ale unor abuzuri din partea autorităților străine, instanțelor internaționale sau organizațiilor din care Rusia nu face parte. Decizia este considerată de Ucraina și de mai mulți oficiali occidentali drept un nou pas către legitimarea agresiunii militare și a politicii expansioniste promovate de Kremlin.
UPDATE Ministerul american al Apărării a suspendat detaşarea unui efectiv de peste 4.000 de soldaţi americani ai unei brigăzi de luptă din cadrul US Army în Europa, potrivit unor informaţii apărute miercuri în presa americană, decizie care i-a surprins pe unii oficiali militari de la Washington, potrivit dpa, conform Agerpres.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mulțumit președintelui României, Nicușor Dan, pentru invitația la summitul București 9, subliniind importanța cooperării tehnologice dintre cele două state.„Ne mișcăm împreună cu partenerii în direcția cooperării tehnologice. I-am propus domnului președinte colaborarea într-un format special – Drone Deal. Am convenit ca echipele noastre să elaboreze toate detaliile”, a declarat Zelenski. Liderul ucrainean a menționat că o atenție aparte a fost acordată integrării europene a Ucrainei și deschiderii cât mai rapide a clusterelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, apreciind sprijinul României în acest proces. Totodată, cei doi oficiali au discutat despre implementarea acordurilor stabilite în timpul vizitei lui Zelenski la București din luna martie. „Apreciem solidaritatea României și disponibilitatea de a lucra împreună pentru securitatea regiunii noastre, consolidarea Europei și apropierea unei păci juste”, a transmis președintele ucrainean pe Telegram.
