Compania Teleradio Moldova (TRM) a venit cu prima reacție oficială după scandalul generat de cele 3 puncte acordate de juriul moldovean interpretei Alexandra Căpitănescu din România. Instituția a subliniat că „juriul nu reprezintă poziția” companiei și a făcut publice voturile acestuia.
TRM a explicat că selecția juriului s-a realizat conform Regulamentului stabilit de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (UER), organizația care desfășoară concursul.
Astfel, membrii juriului Eurovision trebuie să aibă experiență profesională dovedită într-unul sau mai multe domenii, precum muzică și arte interpretative, inclusiv ca interpreți, instrumentiști, compozitori, producători, textieri sau DJ; regie și producție scenică, ca regizori, coregrafi, dansatori, directori artistici sau designeri vizuali pentru spectacole live; domeniul academic și pedagogic, incluzând muzicologi, profesori universitari, profesori de muzică sau coach vocal; media, precum critici muzicali, producători TV și radio, prezentatori sau creatori de conținut specializați în muzică și divertisment; dar și alte domenii, precum organizarea de festivaluri, producția de evenimente culturale sau management artistic.
Fiecare jurat trebuie să fie cetățean al țării pe care o reprezintă și să aibă minimum 18 ani. În fiecare juriu trebuie să existe cel puțin doi membri cu vârste între 18 și 25 de ani, iar componența trebuie să reflecte diversitatea de gen, vârstă și experiență profesională, păstrând proporția de maximum patru membri de același gen într-un juriu de șapte persoane.
Juriul desemnat de instituţie a fost format din următoarele persoane:
- Andrei Zapşa, dirijor, director general adjunct responsabil de televiziune al TRM
- Corina Caireac, expertă în producţia audiovizuală, managementul artiştilor şi comunicare. A făcut parte din echipa de management artistic şi comunicare a delegaţiei moldovene la Eurovision 2005 şi Eurovision 2022, alături de trupa Zdob şi Zdup.
- Cătălina Solomac - interpretă de muzică. A participat la trei ediţii ale Eurovision Moldova. Piesa sa, „Pink Margarita” s-a clasat pe locul 3 în finala naţională a ESC Moldova în 2026.
- Pavel Orlov - interpret, solist al unei formaţii, compozitor şi producător muzical. A ocupat locul al doilea în finala naţională a Eurovision Moldova 2026.
- Stanislav Goncear - artist. Activează în principal în genurile pop-jazz şi soul/R&B, cu influenţe de jazz şi un sunet pop contemporan, colaborând cu tineri artişti care împărtăşesc gusturi muzicale similare.
- Victoria Cuşnir - jurnalistă la Radio Chişinău. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, specialitatea scenaristică, regie de film şi televiziune. Realizatoare de emisiuni despre muzică şi cultură, regizoare de spectacole în aer liber şi realizatoare de documentare. Membră a juriului pentru selecţia naţională la Eurovision în anii 2018, 2022 şi 2024.
- Ilona Stepan - director artistic şi prim dirijor al Capelei Corale Academice „Doina”.
Într-o postare pe Facebook, jurnalista Victoria Cușnir a făcut public că este juratul cu numărul 6 și că este „ultima dată” când a acceptat să facă parte din juriul internațional.
„A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru ca juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală. Și finala din acest an la fiecare capitol a oferit concurență destul de bună. Fiecare jurat a decis separat. Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate”, a scris Cușnir.
Conform regulamentului, jurizarea la Eurovision se bazează exclusiv pe prestațiile din „Dress Rehearsal 2”, iar juriul are obligația să urmărească integral toate interpretările din această repetiție. Evaluarea și votul se fac numai pe baza acestor prestații live, fără a se ține cont de alte repetiții sau spectacole. Fiecare jurat trebuie să vizioneze toate piesele până la final și nu are voie să părăsească sala înainte de ultima prestație. În cazul în care un jurat lipsește, acesta trebuie să urmărească ulterior înregistrarea integrală a prestației ratate. Dacă o piesă este reintrodusă din motive tehnice, se ia în considerare doar ultima versiune interpretată.
Principiul fundamental al jurizării este că singurul criteriu valabil este prestația din „Dress Rehearsal 2”, iar votul nu poate fi influențat de alte versiuni sau factori externi. După vizionarea tuturor prestațiilor, jurații realizează un clasament în care locul întâi corespunde piesei preferate, locul doi celei următoare și așa mai departe până la ultimul loc, care reprezintă piesa cea mai puțin apreciată. Egalitățile între piese nu sunt permise, iar juratul nu poate vota propria țară și nu poate să se abțină.
Fiecare piesă este evaluată independent pe baza mai multor criterii: compoziția și originalitatea melodiei, calitatea interpretării scenice, capacitatea vocală și impactul general al momentului artistic. Orice influență externă, fie ea politică, personală sau de altă natură, este interzisă, iar discuțiile despre voturi nu sunt permise.
Voturile juriului din partea Republicii Moldova au arătat astfel, cu prestaţiile apreciate de la 1-24, 1 însemnînd prestaţia cea mai bună:
TV8.md amintește că juriul din Republica Moldova a acordat 12 puncte Poloniei în finala Eurovision 2026. De cealaltă parte, piesa „Choke me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu din România a fost apreciată cu doar 3 puncte. Decizia juraților a stârnit un val de nemulțumire în mediul online.
În acest context, Victoria Cușnir, unul dintre cei șapte membri ai juriului, a explicat că prestațiile concurenților au fost evaluate în timpul repetiției generale dedicate juriilor, desfășurată cu o seară înainte de finală, iar între cele două show-uri ar fi existat „diferențe enorme”, mai multe țări evoluând mult mai bine în ultimul act al competiției.
