Rusia continuă să atace furibund Ucraina, dar Kievul susține că „războiul se întoarce acasă”, după unul dintre cele mai ample atacuri cu drone lansate asupra regiunii Moscovei din ultimii ani, o zonă considerată printre cele mai bine apărate din Rusia. Atacurile au vizat infrastructură și obiective din apropierea capitalei, provocând victime și răniri, în timp ce autoritățile ruse au anunțat că au interceptat mii de drone în ultima perioadă.
În paralel, Moscova a raportat noi lovituri și pagube în mai multe regiuni, iar schimbul de atacuri aeriene continuă să se intensifice, în timp ce ambele părți își revendică eficiența acțiunilor militare. Între timp, liderul nord-coreean, Kim Jong Un, se îmbogățește din războiul din Ucraina, în timp ce satele din țara lui mor de foame. Negocierile de pace stagnează. Totuși, războiul din Ucraina s-ar putea încheia după „scenariul finlandez”, consideră analiștii JPMorgan Chase, care și-au schimbat prognoza.
UPDATE Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, iar economia Rusiei resimte tot mai puternic efectele sancțiunilor și ale pierderilor de pe front, în cercurile de putere de la Moscova ar crește nemulțumirea față de Vladimir Putin, susțin mai mulți analiști occidentali.Potrivit unor informații apărute în presa britanică, liderul de la Kremlin ar deveni tot mai preocupat de propria securitate și s-ar refugia frecvent în buncăre ultra-protejate, de teama unui posibil atentat sau chiar a unei lovituri de palat organizate de oameni din propriul cerc de putere.Experta în politică rusă Jenny Mathers consideră că, dacă regimul lui Putin va cădea, cel mai probabil nu va fi vorba despre o revoltă populară sau o intervenție militară clasică, ci despre o mișcare internă a elitei politice ruse.„Cel mai probabil scenariu ar fi o lovitură de palat, organizată de elitele politice care ajung la concluzia că Putin nu mai servește intereselor lor. Seamănă cu modul în care a fost înlăturat Nikita Hrușciov în anii ’60”, a explicat analista.În ultimele luni, au apărut tot mai multe relatări despre măsurile extreme de securitate luate de liderul rus. Presa occidentală susține că Putin evită deplasările publice și petrece mult timp în complexe subterane sau în reședințe securizate, inclusiv în controversatul palat de la Gelendjik, evaluat la aproximativ un miliard de lire sterline, scrie Ziare.com.
UPDATE Slovacia — unul dintre ultimii clienți importanți ai „Gazprom” din Uniunea Europeană — este pregătită să încheie cu Azerbaidjanul un contract pe termen lung pentru achiziționarea de gaze naturale, a declarat viceprim-ministrul și ministrul mediului din Slovacia, Tomáš Taraba, scrie Digi24.
UPDATE Iuri Ușakov, diplomat și fost ambasador al Rusiei în SUA, a dezvăluit că vizita de stat în China a președintelui rus Vladimir Putin va fi una de mare impact. Rusia și China se pregătesc să creeze o „Nouă Ordine Mondială”. Cu sau fără voia Americii și a Europei. Vladimir Putin va fi însoțit în China de o mare delegație de oficiali și oameni de afaceri, exact pe modelul lui Donald Trump. Și liderul de la Casa Albă a venit însoțit de directori executivi ai marilor companii din industria „big tech”.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, în urma loviturilor ucrainene asupra infrastructurii ruse, volumul rafinării petrolului în Rusia a scăzut cu 10%, iar 11 instituții financiare rusești s-ar pregăti pentru lichidare completă.
UPDATE Kremlinul a declarat luni că afirmația președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit căreia Rusia ar lua în calcul un atac asupra unui stat NATO din Belarus, nu merită un răspuns. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat acuzația drept o încercare de escaladare a situației.
UPDATE Președintele rus Vladimir Putin are puține opțiuni viabile în Ucraina, având în vedere că forțele sale armate nu reușesc să înregistreze progrese semnificative pe câmpul de luptă, în timp ce sancțiunile occidentale îi erodează resursele, a declarat șeful serviciului de informații externe al Estoniei, relatează Reuters.
UPDATE Franța este pregătită să coopereze cu Ucraina pentru dezvoltarea unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski sâmbătă, după o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron, scrie Kyiv Independent. Anunțul vine în contextul în care Kievul încearcă să mobilizeze partenerii internaționali în jurul creării unui scut de apărare aeriană, în cadrul a ceea ce Zelenski a numit o „coaliție anti-balistică”, scrie AlephNews.
UPDATE Uniunea Europeană caută în continuare o figură potrivită pentru un eventual rol de negociator în relația cu Russia, însă șefa diplomației europene, Kaja Kallas, nu este considerată o opțiune viabilă, potrivit unor informații citate de Politico. Surse diplomatice europene susțin că poziția fermă anti-rusă a acesteia ar face dificilă acceptarea sa de către președintele Vladimir Putin.
UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Europa ar trebui să decidă în sfârșit cine o va reprezenta în eventualele negocieri de pace cu Rusia, spunând că UE are un rol major în orice proces de discuții privind războiul din Ucraina, conform Mediafax.
UPDATE Resturile unei drone ucrainene au fost găsite în Lituania. Autoritățile locale încearcă să stabilească modul în care drona a ajuns pe teritoriul lituanian, conform Mediafax. Localnicii au raportat prăbușirea dronei duminică seară în comitatul Utena, potrivit Live Ukraine. Nu au fost găsiți explozibili la fața locului, iar autoritățile continuă să caute resturile.
UPDATE Soldații unității speciale „Artan” a Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, împreună cu unitățile învecinate ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei, au alungat invadatorii ruși din pozițiile fortificate din Stepnohirsk. Potrivit Ukrinform, Direcția Principală de Informații (HUR) a raportat acest lucru pe Facebook și a publicat imagini video ale operațiunii de luptă. „Imagini exclusive ale acțiunilor intense de luptă ale trupelor de asalt din unitatea specială „Artan” a HUR în Stepnohirsk, pe frontul din Zaporojie”, se arată în comunicat. În timpul operațiunii, care a fost desfășurată în strânsă coordonare cu unitățile adiacente, forțele speciale ale serviciului de informații militare au desfășurat o serie de acțiuni ofensive active menite să-i alunge pe invadatorii ruși și să stabilizeze situația din oraș, scrie Digi24.
UPDATE Belarus, care găzduieşte arme nucleare ruseşti, a declarat luni că forţele sale armate au început antrenamentele despre cum să le desfăşoare pe teren, conform Reuters, citat de Monitorul Apărării și Securității. „În timpul antrenamentului, în cooperare cu partea rusă, este planificată practicarea livrării de muniţii nucleare şi pregătirea acestora pentru utilizare”, a declarat Ministerul Apărării din Belarus într-un comunicat. Acesta a spus că exerciţiul va testa gradul de pregătire a armatei de a desfăşura arme nucleare în diferite zone ale ţării. „Accentul se va pune pe practicarea stării, mişcarea pe distanţe semnificative şi calculele pentru utilizarea forţelor şi echipamentelor”, a spus ministerul.
UPDATE UE a anunțat că va reduce cu 47% cota de import pentru oțel, începând cu 1 iulie, și va aplica o taxă de 50% pentru importurile care depășesc această cotă. Măsura este un răspuns la creșterea importurilor de oțel pe fondul supraproducției globale, situație care a afectat fabricile europene și a dus la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, informează Financial Times. Un important producător ucrainean de oțel avertizează însă că decizia ar putea lăsa Kievul fără venituri importante din exporturi.
UPDATE Armata poloneză a aflat din presă despre suspendarea desfăşurării a peste 4.000 de soldaţi americani în Polonia, după ce un mesaj clasificat trimis de Pentagon ar fi rămas mai multe zile necitit în căsuţa de e-mail a şefului Statului Major General, generalul Wiesław Kukuła.
UPDATE Rusia încearcă să atragă tot mai mulți studenți în armată, într-un rol care pare, la prima vedere, mai sigur: operator de drone. Universitățile le promit tinerilor bani, taxe plătite, credite șterse și alte beneficii, dar mai ales ideea că nu vor ajunge în prima linie a frontului.La Universitatea Tehnică Bauman din Moscova, studenții au primit materiale de recrutare care promiteau școlarizare gratuită și sume de până la aproximativ 70.000 de dolari pentru un an de serviciu militar. Nu este un caz izolat. Potrivit publicației independente Groza, cel puțin 270 de instituții academice din Rusia au promovat astfel de contracte pentru studenți, scrie Ziare.com.
UPDATE Ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat în această dimineață la Ministerul Afacerilor Externe după ce, pe 13 mai 2026, spațiul aerian al țării a fost încălcat ilegal de o dronă. Oficialul a refuzat să ofere comentarii presei înainte și după întrevedere.
UPDATE Un studiu recent al Institutului Reuters arată că 40% dintre respondenții din aproximativ 50 de țări evită activ știrile, considerându-le o sursă majoră de anxietate. Sentimentul că lucrurile merg într-o direcție greșită este copleșitor: 90% dintre francezi, 79% dintre britanici și 77% dintre germani privesc viitorul cu un pesimism profund. În paralel, sondajele Pew Research Center reconfirmă că SUA, Rusia și China rămân percepute drept cele mai mari amenințări la adresa securității globale, notează Adevărul.
UPDATE Andrii Iermak, fostul șef al Biroului Prezidențial, suspectat de spălare de bani într-o anchetă majoră de corupție, a fost eliberat din arest preventiv pe cauțiune de 140 de milioane de grivne (3,1 milioane de dolari) pe 18 mai, scrie Digi24.
UPDATE Autoritățile germane au destructurat o amplă rețea de contrabandă pentru Rusia, suspectată că aproviziona industria militară rusă cu tehnologie europeană, încălcând sancțiunile impuse Moscovei după invazia din Ucraina. Potrivit documentelor analizate de Politico și Bild, operațiunea implica exportul de produse cu dublă utilizare, componente electronice, microcontrolere, senzori, rulmenți, osciloscoape și alte echipamente tehnologice, care puteau fi folosite atât în scop civil, cât și militar. Anchetatorii estimează că rețeaua a realizat aproximativ 16.000 de transporturi, cu o valoare totală de peste 30 de milioane de euro. Unele echipamente ar fi ajuns inclusiv la institute ruse implicate în programul de arme nucleare, scrie Spotmedia.
UPDATE Administrația Trump nu agreează o Uniune Europeană unită, deoarece blocul comunitar este o putere geopolitică de care Washingtonul trebuie să țină cont, a declarat duminică șefa diplomației europene, Kaja Kallas, informează Mediafax. „Nu le place Uniunea Europeană, asta e foarte clar”, a declarat Kallas duminică, la Conferința Lennart Meri de la Tallinn, potrivit Politico. „Dar trebuie să înțelegem de ce nu le place UE; de ce nu-i place Chinei, de ce nu-i place Rusiei. Pentru că, dacă rămânem uniți, dacă acționăm împreună, atunci suntem puteri egale, suntem puternici”, a adăugat Kaja Kallas.
UPDATE Decretul președintelui rus Vladimir Putin care simplifică procesul de cetățenie pentru rezidenții regiunii transnistrene din R. Moldova ar putea servi drept modalitate de a recruta mai multe persoane pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat președinta R. Moldova, Maia Sandu, pe 16 mai, potrivit Kyiv Independent, preluată Rador. În conformitate cu decretul, semnat de Putin pe 15 mai, solicitanții eligibili pot ocoli cerințele de rezidență rusă, examenele de istorie și civic și dovada competenței lingvistice în limba rusă.
UPDATE Rusia susține că nu a primit semnale din partea Kievului pentru reluarea tratativelor. Moscova afirmă că nu a primit până în prezent niciun semnal din partea autorităților de la Kiev privind disponibilitatea pentru o nouă rundă de negocieri menite să ducă la soluționarea războiului din Ucraina, scrie Adevărul.
UPDATE În contextul amenințării Rusiei, tot mai mulți estonieni se declară pregătiți să își apere țara în fața unei invazii. Mii de civili s-au alăturat Ligii Estoniene de Apărare, în contextul în care armata avertizează că orice armistițiu în Ucraina ar da răgaz Rusiei să se pregătească mai bine pentru un nou conflict cu țările vecine.
UPDATE Liderul chinez Xi Jinping se pregătește să îl primească marți la Beijing pe președintele rus Vladimir Putin. Vizita are loc la doar patru zile după ce președintele american Donald Trump a părăsit China. Înainte de sosirea liderului de la Kremlin, cei doi președinți au schimbat scrisori oficiale de felicitare. Presa de stat din China subliniază că succesiunea rapidă a acestor vizite transformă Beijingul în punctul central al diplomației mondiale. Relația strânsă dintre China și Rusia continuă însă să îngrijoreze statele occidentale, notează Cotidianul.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune schimbă percepția asupra războiului. „De data aceasta, distanța până la ținte a depășit 500 de kilometri, ceea ce este, de asemenea, semnificativ, pentru că regiunea Moscovei este zona cea mai dens acoperită de sisteme rusești de apărare aeriană”, a spus Volodimir Zelenski. „Capacitățile noastre cu rază lungă de acțiune schimbă în mod semnificativ situația și percepția generală asupra războiului Rusiei, la nivel mondial. Mulți parteneri semnalează că văd ce se întâmplă și cum s-au schimbat lucrurile, atât în ceea ce privește atitudinile față de acest război, cât și în privința razei de acțiune a loviturilor ucrainene asupra țintelor de pe teritoriul Rusiei. Războiul se întoarce, așa cum era de așteptat, acasă la el”, a mai declarat liderul de la Kiev.
UPDATE După cum observă The Guardian, ”regiunea Moscovei este adesea atacată de drone, dar orașul în sine, aflat la aproximativ 400 km de granița cu Ucraina, este vizat mai puțin frecvent.” Le Monde constată că ”Rusia este acum vulnerabilă la atacuri la adâncime ale dronelor ucrainene.
UPDATE Teritorii situate până la 2.000 de kilometri de granița cu Ucraina, considerate anterior intangibile, sunt acum vizate în mod regulat. Aceste atacuri provoacă neliniște în rândul populației ruse și seamănă îndoieli cu privire la capacitatea Kremlinului de a proteja țara”.
UPDATE Site-ul ucrainean Obozrevatel, preluat ce Courrier International îl citează pe Robert „Madyar” Brovdi, comandantul-șef extrem de popular al diviziei de drone, acum o ramură separată a armatei ucrainene. El a anunțat „o schimbare a regulilor de război pentru capitala Rusiei” și a publicat o fotografie cu o aripă de dronă având inscripția „Moscova nu doarme niciodată”.
UPDATE Rușii au atacat o navă comercială a Chinei. Incidentul s-a produs în Marea Neagră, relatează Mediafax. Armata rusă a atacat o navă chineză în Marea Neagră. Potrivit NEXTA, purtătorul de cuvânt al forțelor navale ale Ucrainei, Dmitri Pletenchuk, a anunțat un atac cu drone asupra unei nave comerciale chineze. Vaporul se afla în apele teritoriale ale Ucrainei. Sursa menționată nu a spus dacă sunt victime sau pagube.
UPDATE Rusia a lovit orașul Dnipro din sud-estul Ucrainei cu rachete într-un atac separat, rănind 18 persoane, printre care doi copii, o fetiță de doi ani și un băiat de 10 ani, a declarat guvernatorul regional Oleksandr Hanzha pe Telegram.
UPDATE Dronele au lovit clădiri rezidențiale, o școală și o grădiniță în marele port de export de la Marea Neagră, Odesa, a declarat Serhiy Lysak, șeful administrației militare locale, pe aplicația de mesagerie Telegram.
UPDATE Rusia a lansat 524 de drone și 22 de rachete în atacuri nocturne care au vizat Ucraina, au anunțat luni forțele aeriene ucrainene. Unitățile de apărare antiaeriană au doborât sau neutralizat 503 drone și patru rachete, potrivit unui mesaj publicat pe Telegram, care precizează că principala țintă a atacului a fost orașul Dnipro și regiunea înconjurătoare, scrie Rador.
UPDATE Apărarea aeriană rusă susține că a doborât peste 3.000 de drone doar în ultima săptămână, dintre care aproximativ o treime în cursul zilei de ieri. Resturi ale aparatelor fără pilot au căzut și în zona celui mai mare aeroport. Rusia a răspuns, noaptea trecută, cu lovituri asupra unor clădiri rezidențiale din regiunea Odesa.
UPDATE „În această săptămână, rușii au lansat asupra Ucrainei peste 3170 de drone de atac, mai mult de 1300 de bombe aeriene ghidate (KAB) și 74 de rachete de diferite tipuri, dintre care majoritatea au fost balistice. Au existat numeroase lovituri asupra clădirilor rezidențiale și a altor obiective de infrastructură civilă. Din păcate, în urma bombardamentelor din această săptămână, 52 de persoane și-au pierdut viața. Condoleanțele mele familiilor și apropiaților. Alte 346 de persoane au fost rănite, dintre care 22 sunt copii”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.
UPDATE Dronele ucrainene au lovit mai multe obiective de infrastructură și clădiri cu mai multe etaje. O porțiune a unui nod important de trafic a fost acoperită de o coloană densă de fum. Lovituri similare au fost semnalate și într-un oraș din nord-vestul Rusiei, dar și într-un sat aflat la nord de Moscova. Cel puțin 12 persoane au fost rănite, cele mai multe în apropierea intrării într-o rafinărie, potrivit primarului Moscovei.
UPDATE „Cu toţii împărtăşim opinia că Europa trebuie să fie implicată în negocierile” cu Rusia, în cadrul medierii americane, a scris, duminică, pe Telegram, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, după o conversaţie telefonică cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, relatează Reuters, citat de Agerpres.
UPDATE Seria de atacuri din weekend a dovedit că Rusia nu este capabilă să apere eficient Moscova, o slăbiciune care a generat o nemulțumire semnificativă în spațiul informațional ultranaționalist rus. Reacția Kremlinului a fost discretă și probabil a vizat minimalizarea impactului atacurilor, spre deosebire de răspunsurile dure ale bloggerilor, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Bloggerii militari ultranaționaliști ruși au menționat ineficiența apărării aeriene rusești și s-au plâns de capacitățile de atac tot mai mari ale Ucrainei, scrie Spotmedia.
UPDATE Analiștii militari susțin că dronele ucrainene au reușit să penetreze trei din cele patru straturi ale sistemului de apărare aeriană al Moscovei, conform platformei DroneBomber+, citată de Nexta. Moscova și regiunea înconjurătoare sunt considerate zonele cu cel mai protejat spațiu aerian al Rusiei după reședința lui Putin din Valdai. Înainte de parada din 9 mai, sisteme suplimentare de apărare aeriană din întreaga țară au fost mutate în regiunea Moscovei, scrie Spotmedia.
UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a confirmat că a participat, alături de Armata Ucrainei, în cadrul atacului cu drone desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică. În cadrul atacului au fost lovite ținte cheie din sectorul militar și industrial din regiunea Moscovei, dar și o bază aeriană ocupată din Crimeea.
UPDATE Atacul ucrainean cu drone care a lovit Moscova duminică dimineață a fost unul dintre cele mai reușite din întregul război, susțin specialiștii de la Kiev. Analiștii de la site-ul ucrainean „Militarnyi” subliniază că, în ciuda unui sistem de apărare antiaeriană pe mai multe niveluri, unele drone reușiseră deja să străpungă apărarea regiunii capitalei ruse. Dar duminică, lucrurile au mers mai departe.
UPDATE Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că autoritățile din România încearcă să stabilească proveniența proiectilului reactiv găsit în localitatea Pardina, județul Tulcea. Miruță a declarat că există „tot felul de scenarii” analizate de specialiști. „Ce s-a găsit acolo a fost luat aseară, nu s-a putut merge cu elicopterul din cauza vremii. E un proiectil reactiv, nedirijat. Nu e dirijat de la sol de undeva. Nu am mai întâmpinat astfel de situații până acum. Se fac analize, pentru a încerca să identificăm care este sursa acestui proiectil”, a spus ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, la TVR Info.
UPDATE Ungaria și Ucraina au convenit să organizeze consultări privind minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia, a anunțat luni ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha. Oficialul ucrainean a subliniat că discuția telefonică pe care a avut-o cu omologul său ungar, Anita Orban, a fost „constructivă și substanțială”. Cei doi au convenit să organizeze o rundă de consultări la nivel de experți maghiaro-ucraineni în această săptămână „pentru a găsi soluții practice și solide pentru minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia”, a spus Sybiha într-o postare pe X.
UPDATE Kim Jong Un se îmbogățește din războiul din Ucraina, în timp ce satele nord-coreene mor de foame. Liderul de la Phenian a transformat această suferință globală într-o sursă neașteptată și masivă de venituri. Țara sa izolată primește o injecție financiară la care înainte nici nu îndrăznea să viseze. Phenianul a devenit un furnizor cheie de arme și soldați pentru Moscova, încasând în schimb nu doar miliarde de dolari în numerar, ci și livrări vitale de energie și tehnologii militare moderne, relatează Aktuality. Potrivit celor mai recente estimări ale serviciilor secrete sud-coreene, Coreea de Nord a obținut în ultimii trei ani până la 13 miliarde de dolari datorită sprijinului acordat invaziei ruse. Această sumă reprezintă mai mult de jumătate din produsul intern brut anual al acestei dictaturi izolate. Dependența Moscovei de Phenian este astăzi atât de mare, încât trupele nord-coreene și-au făcut apariția, pentru prima dată în istorie, chiar și la o paradă militară rusă. În timp ce tancurile rusești sunt blocate pe front sau distruse, rachetele și soldații lui Kim acoperă golurile critice din armata rusă.
UPDATE Analiștii celei mai mari bănci americane, JPMorgan Chase, consideră că cel mai probabil deznodământ al războiului dintre Rusia și Ucraina este așa-numitul „scenariu finlandez” — o formulă prin care Ucraina își păstrează suveranitatea și orientarea occidentală, dar pierde o parte din teritorii. Potrivit raportului intitulat „Finalul conflictului din Ucraina: drumul către o pace imperfectă”, conflictul, care durează de peste patru ani, a intrat într-un impas militar, iar soluția finală va fi decisă cel mai probabil la masa negocierilor. Experții JPMorgan subliniază că linia frontului a rămas aproape neschimbată în ultimii doi ani, semn că niciuna dintre părți nu mai poate obține o victorie decisivă pe câmpul de luptă. În acest context, Ucraina ar putea accepta anumite compromisuri, inclusiv limitarea efectivelor armatei și adoptarea unui statut de neutralitate. Moscova ar prezenta ulterior acordul drept o victorie strategică. Analiștii compară situația cu experiența Finlandei după războiul cu Uniunea Sovietică. Deși Helsinki a pierdut aproximativ 10% din teritoriu, statul finlandez și-a păstrat sistemul democratic, economia de piață și apropierea de Occident.Raportul arată că estimările s-au modificat semnificativ față de anul trecut. În trecut, experții vedeau drept mai probabil „scenariul georgian”, adică revenirea treptată a Ucrainei în sfera de influență a Moscovei, scrie Ziare.com.
UPDATE Chiar și în cazul unei suspendări a ostilităților, Ucraina se va afla încă zeci de ani sub amenințarea unei repetări a atacului Rusiei. În anumite condiții, Kremlinul poate amâna temporar încercările de a distruge statalitatea ucraineană, propunând, împreună cu Donald Trump, un „scenariu finlandez” dur, cu concesii teritoriale și renunțarea la NATO. În același timp, chiar și cu un astfel de compromis, amenințarea repetării războiului va atârna deasupra Kievului timp de decenii, așa cum s-a întâmplat la vremea respectivă în relațiile dintre Finlanda și Moscova. Despre aceasta a vorbit jurnalistul Vitali Portnikov în cadrul unei emisiuni la Espresso. În 1940, URSS și Marea Britanie au convenit cu Finlanda retragerea trupelor acesteia pe frontieră după Războiul de Iarnă. La acel moment, Finlanda își recuperase pământurile și ocupase aproape întreaga Karelie sovietică, iar în schimb a primit dreptul la suveranitate internă în anumite condiții. Potrivit acestuia, în timpul Primului Război de Iarnă, Uniunea Sovietică nu a avut suficiente resurse pentru a cuceri întreaga Finlanda fără pierderi critice. Stalin ar fi putut încerca să ajungă la Helsinki, dar a înțeles că prețul ar fi fost prea mare și ar fi lăsat URSS lipsită de apărare în fața altor amenințări. Prin urmare, el a decis să se oprească la teritoriile deja ocupate — Karelia și regiunea Vîborg. Cu toate acestea, dictatorul nu a abandonat planurile de a supune complet Finlanda, acestea fiind, pur și simplu, întrerupte de începutul Celui de-al Doilea Război Mondial, a menționat Vitali Portnikov, scrie Libertatea Cuvîntului.
