Republica Moldova se află în prima linie a noilor amenințări de securitate din Europa — de la războiul hibrid și dezinformare până la provocările energetice și riscurile generate de războiul din Ucraina. În acest context, ministrul de Externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a venit la Chișinău pentru discuții cu autoritățile moldovenești. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, oficialul norvegian vorbește despre securitatea regiunii, sprijinul pentru Moldova și relația dintre Europa, NATO și Ucraina. Totodată, diplomatul consideră că Europa are de învățat din experiența Republicii Moldova în combaterea dezinformării și a amenințărilor hibride venite dinspre Rusia.
- Domnule ministru Eide, bună ziua și bine ați venit în Moldova. Este o onoare pentru mine să realizez acest interviu cu dumneavoastră și aș dori să vă întreb astăzi despre discuțiile pe care le-ați avut cu liderii noștri, impresiile dumneavoastră după întâlniri și prioritățile Norvegiei în relația cu Moldova, inclusiv cooperarea în domeniul securității și eforturile de combatere a dezinformării.
Săptămâna trecută, la Bruxelles, Kaja Kallas a declarat că retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova ar putea face parte din viitoarele negocieri de pace cu Rusia privind Ucraina. Aș dori să vă întreb, deoarece știu că astăzi ați avut o întâlnire cu viceprim-ministrul pentru Reintegrare al Moldovei, Valeriu Chiveri. Este aceasta și poziția statelor membre NATO?
- Statele membre NATO nu au un plan detaliat privind exact ce trebuie făcut în privința regiunii transnistrene a Moldovei. Noi susținem foarte mult reintegrarea și considerăm că este importantă. Și trebuie să spun că oportunitățile sunt acum mai bune ca niciodată, deoarece Moldova are o relație prietenoasă cu Ucraina, iar asta înseamnă că legătura clasică directă dintre Rusia și Transnistria a dispărut. Orice export sau import trebuie acum să treacă prin Moldova, iar aceasta este o evoluție pozitivă. Încurajez foarte mult o dezvoltare pozitivă a situației. Desigur, vorbind în numele Norvegiei, cred că trupele ruse sunt trupe ilegale pe teritoriul Republicii Moldova și că ele trebuie să plece.
De asemenea, susțin cu tărie aspirațiile Moldovei de aderare la Uniunea Europeană. Atunci când veți adera la UE, veți intra și în Spațiul Economic European, din care Norvegia face parte. Așadar, acest lucru contează direct pentru noi. Cred că Moldova și Guvernul său fac o muncă foarte bună în pregătirea pentru acest proces și în transformarea societății. Știu că este dificil și că tranziția poate fi dureroasă, iar mulți oameni simt acest lucru, dar sunt convins că este direcția corectă. De aceea, îmi doresc cu adevărat ca Norvegia să fie o țară care susține puternic aceste eforturi, inclusiv prin sprijinul economic pe care îl oferim în prezent.
- Războiul din Ucraina continuă să afecteze întreaga regiune estică. Cum vede Norvegia actuala situație de securitate pentru Moldova și Europa de Est? Mai ales având în vedere faptul că recent, drone rusești au traversat pentru prima dată întreg spațiul aerian al Moldovei. Unii deputați din Parlamentul Moldovei au declarat că, în acest fel, Rusia testează limitele țării noastre. Această situație a stârnit îngrijorări și în rândul liderilor europeni. Cum privește Norvegia aceste încălcări ale spațiului aerian în statele de frontieră? Considerați că Rusia testează granițele NATO? Au existat astfel de incidente și în țări precum Polonia sau Statele Baltice.
- Da, absolut. Știți, și Norvegia are frontieră cu Rusia. De la granița noastră din Arctica până la Marea Neagră avem acum o linie continuă NATO, deoarece Norvegia, Finlanda, Statele Baltice, Polonia și până jos, România și Bulgaria, sunt membre NATO. De fapt, discutăm tot mai mult împreună în cadrul acestui grup al flancului estic, din care și noi facem parte într-un anumit sens, pentru că avem nevoie de o Europă puternică într-un NATO puternic. Am fost la București, unde am participat la reuniunea formatului B9 plus țările nordice și am discutat exact despre acest lucru.
Trebuie să ne consolidăm apărarea, dar și reziliența civilă, securitatea economică și securitatea democratică. Trebuie să ne protejăm democrațiile de influențele externe. Moldova a fost atacată prin tentative rusești de influențare a alegerilor și de manipulare a percepțiilor oamenilor. Dar tocmai din acest motiv Moldova, a devenit una dintre țările cu cea mai mare expertiză în combaterea acestor amenințări.
Oamenii recunosc acum valoarea experienței și cunoștințelor acestei țări. Noi învățăm acum de la Moldova ce trebuie făcut atunci când astfel de lucruri se întâmplă și în țările noastre. Acesta este, într-un fel, un „produs de export” al Moldovei: cum îți protejezi democrația, sistemul juridic și statul de drept atât de forțe interne, cât și externe care încearcă să le submineze. Susțin foarte mult Moldova și cred că toți suntem testați. Ceea ce ați experimentat aseară este ceva ce se întâmplă și în Polonia. Uneori avem și noi încălcări ale spațiului aerian, iar atunci reacționăm printr-o prezență militară puternică, trimitem avioane F-35 pentru a demonstra prezența noastră și așa mai departe. Dar aceasta este o problemă constantă cu vecinul nostru rus.
Și trebuie să spun că, chiar dacă războiul din Ucraina se va încheia - iar într-o zi toate războaiele se termină - Rusia nu va deveni un vecin ușor. Chiar și după război, când Ucraina va învinge și va rezista, iar eu sunt convins că va rezista, vom avea în continuare de-a face cu o Rusie imperialistă și ambițioasă. Aceasta va rămâne o provocare. De aceea avem nevoie de o Europă puternică și de un NATO puternic. Și ce înseamnă asta? Înseamnă că Europa trebuie să investească mai mult în apărare. Iar făcând acest lucru, preluăm și o parte mai mare din responsabilitate. Exact așa putem menține implicarea Statelor Unite, printr-un parteneriat mai echilibrat între SUA și Europa.
- NATO este o alianță militară foarte bine echipată, însă pentru Republica Moldova preocupările sunt și mai mari. Nu doar că suntem mai puțin echipați, dar nici nu avem resursele financiare necesare sau acces facil la echipamente militare moderne. În acest context, cum poate Norvegia ajuta Moldova să-și consolideze capacitățile de apărare și securitate?
- Cred că, în acest moment, cel mai important lucru pentru securitatea Moldovei este ca Ucraina să reușească. Pentru că între Moldova și Rusia se află Ucraina. Principalul efort trebuie să fie sprijinirea Ucrainei în apărarea sa, deoarece astfel, într-un anumit sens, este redusă și amenințarea la adresa Moldovei. Desigur, Moldova trebuie să aibă și propriile capacități militare. Noi suntem profund implicați în sprijinirea Ucrainei, iar în relația cu Moldova am ales să ne concentrăm mai mult pe domeniul civil, energie și alte sectoare similare. Încercăm să fim un partener care ajută economia moldovenească să crească, să prospere și să devină mai modernă, astfel încât să aveți și capacitatea de a face achizițiile necesare.
Și trebuie să spun că, în prezent, dacă problema dumneavoastră sunt dronele, cel mai bun loc unde puteți găsi tehnologie modernă antidrone este, de fapt, Ucraina. Industria lor devine una dintre cele mai avansate din lume. Rusia trimite un număr enorm de drone în Ucraina, în multe nopți din fiecare săptămână. Aproape toate sunt doborâte.
Noi auzim despre cele care distrug clădiri sau centrale electrice, ceea ce este teribil. Dar mult peste 90% dintre ele sunt, de fapt, interceptate și doar Ucraina are această capacitate la un asemenea nivel. Am văzut și în războiul din Golf că sistemele americane au fost mai puțin eficiente decât cele ucrainene în anumite situații, deoarece americanii dispun de cele mai performante și sofisticate rachete pentru ținte de nivel înalt. Însă roiurile de drone, adică un număr foarte mare de drone simultan, sunt combătute mai eficient de sistemele ucrainene.
Așadar, vecinul și prietenul vostru, Ucraina, este de fapt un bun punct de pornire. Și noi investim în industria de apărare ucraineană. Avem parteneriate între industria de apărare norvegiană și cea ucraineană, deoarece considerăm că aceasta va deveni un furnizor important de securitate și pentru noi.
- Republica Moldova, nefiind membră NATO, nu poate beneficia de protecția directă a Alianței. Totuși, au existat discuții între autoritățile din România și cele din țara noastră despre posibile „scuturi de protecție” sau cadre de cooperare în domeniul securității. Cum vede guvernul norvegian astfel de discuții și cât de realiste considerați că sunt aceste tipuri de aranjamente pentru mai multă securitate internă?
- Cred că este un lucru foarte bun. M-am întâlnit, ieri, cu ambii - președintele, prim-ministrul, ministrul de Externe și ministrul Apărării ai României când am fost la București. Știu că au o preocupare majoră pentru Moldova. Sunt prietenii voștri, sunteți foarte apropiați din punct de vedere cultural. Limba este apropiată. Dar cred și că este în interesul României să mențină Moldova în siguranță. O Moldovă destabilizată ar fi o veste proastă și pentru România și, sincer, și pentru mine.
Așadar, cred că dezvoltarea acestor discuții este benefică. Noi, timp de mulți ani, am fost în NATO, dar Suedia și Finlanda nu erau membre NATO, deși erau vecinii noștri nordici. Am avut multă cooperare militară cu Suedia și Finlanda chiar dacă nu erau în NATO. Iar când au aderat în cele din urmă, erau mai pregătite decât ar fi fost dacă ar fi început din prima zi. Deja pregătisem o integrare destul de profundă a operațiunilor noastre de apărare reciprocă, chiar dacă nu făceau parte formal din Alianță.
Așadar, faptul că sunteți vecinii unui stat membru NATO este un lucru bun pentru voi. Poate că în viitor veți adera și voi. Este alegerea voastră, desigur, și vor exista discuții în viitor. Dar cred că deja faptul că aveți ca vecin o țară care tratează NATO foarte serios, precum România, este de ajutor. Și, din nou, cel mai important lucru este ca Ucraina să reziste și să învingă, pentru că aveți doi vecini și este bine ca amândoi să fie în siguranță.
- Să vorbim puțin despre dezinformare. Norvegia a alocat un buget fără precedent pentru a sprijini eforturile împotriva dezinformării în Moldova și Ucraina. Este o primă inițiativă de acest fel? De ce a devenit această problemă o prioritate pentru Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei?
- Da, vă spun de ce. Pentru că Rusia nu reprezintă doar o amenințare fizică, ci încearcă și să manipuleze informația și mass-media, să influențeze mințile oamenilor. La început era destul de grosolan și ușor de observat. Erau imagini foarte banale și stupide cu președinta Sandu, pe care orice persoană lucidă înțelegea că sunt false. Dar, în timp, metodele au devenit mai sofisticate și ei se adaptează constant. Însă și Moldova se adaptează.
Capacitatea Moldovei de a dezvălui ceea ce se întâmplă, de a explica public și de a combate aceste fenomene este importantă. Astăzi am discutat și cu unii dintre experții voștri despre introducerea acestor teme în programa școlară - să îi învățăm pe copii încă din școală să fie critici față de media, să distingă mai bine informațiile și să aibă spirit critic. Cred că toate acestea sunt lucruri foarte bune.
De fapt, sunt atât de bune încât noi venim aici și pentru a învăța. Nu venim doar să predăm lecții. Venim să studiem și să învățăm, pentru că noi am fost mai puțin afectați. De aceea trebuie să mergem în țări precum Moldova. Și nu spun asta doar pentru că sunt la televiziunea moldovenească. Am spus același lucru și în Parlament acum câteva zile, când am vorbit despre „scutul democratic”, despre cum să protejăm democrația. Am spus că trebuie să mergem tocmai în țări precum Moldova și România, să ascultăm și să învățăm din experiența lor despre cum funcționează acest război cognitiv, practic războiul pentru controlul minților oamenilor.
Acest fenomen va continua. Se întâmplă în relația cu Rusia. Dar, sincer, vedem și o scenă media dominată tot mai mult de algoritmi și rețele sociale, unde nu mai există filtrul editorial specific presei clasice. În presa profesionistă există un editor care încearcă să se asigure că ceea ce se publică este adevărat și că, atunci când se adoptă o poziție politică, acest lucru este făcut transparent și onest. Există editoriale, de exemplu, unde se explică faptul că aceea este opinia ziarului sau a postului TV. Există și contradicție - dacă cineva este acuzat, i se cere și punctul de vedere.
Dar în media dominată de algoritmi și rețele sociale acest lucru nu se întâmplă. Oamenii ajung să fie influențați tot mai mult. Îmi amintesc, și spun asta pentru că sunt destul de în vârstă încât să-mi amintesc apariția internetului când eram deja adult tânăr, noi credeam atunci că toți oamenii vor deveni mai inteligenți, pentru că aveau acces la toată informația din lume. În parte a fost adevărat. Dar ce s-a întâmplat, de asemenea, a fost că oamenii au început să intre mai ușor în „camere de ecou”, unde ascultă doar opiniile cu care sunt deja de acord și astfel devin tot mai convinși de propriile convingeri. În cele din urmă, nici nu mai pot înțelege ce gândesc ceilalți, pentru că nu mai aud perspective diferite.
Acest lucru este foarte grav. Și nu este vina Rusiei. Dar atunci când astfel de fenomene există, actori precum Rusia pot exploata aceste noi tehnologii - prin boți, conturi false, instituții media false și utilizarea tot mai avansată a inteligenței artificiale - pentru a crea o imagine falsă despre lume și despre realitate.
Vedem în multe țări că acești actori nu încearcă neapărat să promoveze o imagine pozitivă a Rusiei. De exemplu, dacă există o campanie rusă împotriva Poloniei, ei știu că majoritatea polonezilor nu apreciază guvernul rus. Așa că nu are rost să vorbească pozitiv despre Rusia. În schimb, încearcă să amplifice dezacordurile deja existente din societate, să polarizeze societatea și mai mult. Desigur, multe societăți sunt perfect capabile să se polarizeze singure, dar primesc și „ajutor” din exterior. Iar noi trebuie să fim conștienți de asta.
Acest fenomen nu va dispărea. Dar, pentru a avea o reziliență democratică puternică, trebuie să abordăm aceste probleme. Moldova face acest lucru și vreau să vă felicit pentru asta. Președinta Sandu și guvernul înțeleg foarte bine fenomenul și au ceva de împărtășit și cu alții.
Acum, aici la Chișinău, în această seară și mâine, are loc reuniunea ministerială a Consiliului Europei. Este un eveniment foarte important pentru Moldova. Mulți miniștri, inclusiv eu, am venit aici și vom discuta exact despre aceste probleme: cum putem crea, într-un mod corect, instrumente puternice care să protejeze democrațiile noastre și libertatea de exprimare.
Pentru că acesta este aspectul esențial: trebuie să apărăm libertatea de exprimare. Problema nu este să limităm libertatea de exprimare - și acesta este un echilibru foarte delicat. Cred că, prin stabilirea unor standarde europene comune, putem defini ce este acceptabil și ce depășește limitele, astfel încât să putem apăra democrația fără să atacăm valoarea fundamentală a libertății de exprimare. Astfel, jurnaliștii vor putea continua să lucreze liber.
- Pentru că Norvegia este adesea văzută drept una dintre cele mai reziliente țări când vine vorba de combaterea dezinformării, ce poate învăța Moldova de la voi? Și ați menționat mai devreme: credeți că interzicerea sau poate sancționarea instituțiilor media acuzate că răspândesc propagandă rusă ar fi o soluție eficientă? De asemenea, vocile pro-ruse argumentează adesea că astfel de măsuri reprezintă o încălcare a libertății de exprimare.
- Da, în primul rând vreau să spun că este adevărat că Norvegia a fost mai puțin afectată, dar nu cred că asta se datorează faptului că suntem foarte buni la apărare împotriva dezinformării. Cred că pur și simplu este mai greu să fim atacați. Suntem o societate foarte transparentă, bazată pe încredere. Nu avem atât de multe conflicte interne. Avem o lungă tradiție a libertății presei și a libertății de exprimare. Toate acestea fac mai dificilă exploatarea societății noastre de către actori externi. Dar asta nu înseamnă neapărat că suntem foarte buni la apărare. Pur și simplu nu avem atât de multe tensiuni interne care să poată fi amplificate de actori străini.
Totuși, acest lucru nu este o garanție pentru viitor. Astfel de probleme pot apărea și la noi. Dacă vorbim despre o țară care chiar are experiență practică în combaterea acestor fenomene, atunci cred că Moldova are mai multă experiență decât noi. De aceea spun mereu că venim aici și pentru a învăța de la voi.
În general, cred că trebuie să fim atenți atunci când vine vorba de închiderea unor instituții media care sunt cu adevărat instituții media. Nu putem închide un post de televiziune doar pentru că nu ne place ceea ce spune. Dar, desigur, dacă este de fapt un instrument de propagandă al unui stat străin, atunci nu mai vorbim cu adevărat despre o instituție media independentă.
Și, de exemplu, conturile false și boții nu ar trebui să beneficieze de protecția libertății de exprimare, pentru că mașinile nu au libertate de exprimare. Oamenii au libertate de exprimare, nu algoritmii sau programele automate. Nu are sens să invoci libertatea de exprimare pentru a apăra un computer rusesc care generează conturi false. Acestea nu ar trebui să aibă niciun drept la libertatea de exprimare. Oamenii - inclusiv cetățenii ruși - au, desigur, dreptul la libertatea de exprimare. Este cu totul altceva.
Și, ca să fiu foarte sincer cu dumneavoastră, aceasta este o problemă dificilă. Pe de o parte, sunt absolut convins că o presă complet liberă este esențială pentru existența unei democrații reale. Pe de altă parte, nu vreau ca actori statali străini să folosească această libertate pentru a-mi distruge democrația. Așadar, cum găsim această limită? Exact despre asta vom discuta aici, la reuniunea Consiliului Europei de mâine. Nu sunt sigur că vom găsi răspunsul complet imediat, dar vom începe să căutăm acest răspuns.
- Despre sectorul energetic. Norvegia are o cooperare bună cu Moldova, inclusiv intenția anterioară de a dona țării o turbină pentru producerea energiei electrice pe bază de gaz, care însă nu a ajuns niciodată din cauza unor diverse probleme de transport din partea Moldovei.
- Cred că era prea mare pentru drumurile voastre. Da, dar în schimb facem multe alte lucruri.
- În același timp, Moldova are nevoie urgentă de investiții în sectorul energetic, în special în capacitățile de producere a energiei electrice. Poate Norvegia să ajute la încurajarea investitorilor norvegieni să construiască centrale electrice în Moldova? Sau poate este ceva ce se discută în prezent?
- Deci noi... energia este, cel puțin până acum, cea mai mare parte a contribuției noastre către Moldova din punct de vedere financiar. Și, practic, sunt trei lucruri pe care putem sau trebuie să le facem împreună. Primul este producerea energiei electrice. Al doilea este economisirea energiei prin eficiență energetică. Astăzi am văzut câteva proiecte de eficiență energetică, astfel încât să poți, de exemplu, să îți încălzești casa folosind mai puțină energie, dar să ai totuși o casă caldă. Al treilea lucru este conectarea la rețelele internaționale prin România, la rețeaua europeană sau la Ucraina. Și noi suntem implicați în toate aceste aspecte. Acest lucru poate include și investiții, da, desigur.
Însă ideea este că avem atât obiective pe termen scurt, cât și pe termen lung. Obiectivul pe termen scurt este să ne asigurăm că depășiți actuala criză energetică. Cu ceva timp în urmă am cumpărat mult gaz pentru voi, doar pentru a îmbunătăți accesul la gaz, dar și pentru a ajuta tranziția către un sistem energetic mai modern, mai interconectat și mai curat pe termen lung.
Așadar, consolidarea rețelelor interne, dar și interconectarea tuturor țărilor, reprezintă o direcție foarte bună. Desigur, și producerea energiei este importantă pentru noi toți, însă trebuie să subliniez că Guvernul Moldovei decide ce este cel mai important. Noi nu decidem în locul lor, ci ajutăm la realizarea planurilor stabilite democratic la Chișinău.
- Există vreo posibilitate ca Norvegia să ajute Moldova să își dezvolte capacitățile de stocare a energiei? Pentru că aceasta este în prezent o provocare majoră pentru noi. Chiar dacă sectorul energetic se dezvoltă acum în țara noastră, încă ducem lipsă de infrastructură suficientă de stocare. Știu, de asemenea, că astăzi ați avut o întâlnire la un liceu din orașul nostru. Este tot despre sectorul energetic. Ne puteți spune mai multe?
- Da, adică acesta este un exemplu local. Ei au panouri solare, baterii, pentru că soarele strălucește doar în anumite zile și nu toată ziua. Așa că ai nevoie de stocare. Apoi sunt pompele de căldură, care reprezintă o metodă foarte eficientă de încălzire, deoarece cu o pompă de căldură folosești puțină electricitate pentru a exploata diferența de temperatură dintre exterior și interior.
Este o metodă foarte eficientă de a încălzi clădirile, astfel încât să ai nevoie de mai puțină energie electrică pentru același rezultat. Acesta a fost un exemplu local, iar ministrul Energiei a fost acolo și am discutat despre baterii și stocare. Absolut, aceasta face parte și din planul de tranziție energetică.
Lucrăm împreună cu multe alte țări prin intermediul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), iar contribuțiile noastre sunt reunite cu cele ale altor parteneri pentru a lucra pe toate componentele acestei tranziții energetice. Deci nu este doar Norvegia, ci Norvegia împreună cu alți donatori și cu Moldova însăși - Moldova ca stat, dar și orașul, în acest caz Chișinău. Și este foarte important, știți, independența energetică este importantă strategic. Aveți nevoie de energie pentru orice: pentru a trăi bine în case, școli, grădinițe și fabrici și aveți nevoie de ea pentru producție.
Cu toții am învățat o lecție foarte dură pentru întreaga Europă, nu doar pentru Moldova. Când a început invazia la scară largă a Ucrainei, iar majoritatea țărilor au renunțat practic la gazul rusesc, criza energetică mondială a explodat și energia a devenit foarte scumpă. Dar apoi Europa a reușit să investească în rețele energetice, să investească mai mult în energie regenerabilă. Unele țări, precum Norvegia, au putut exporta mai mult gaz. Și Europa, în general, a demonstrat că poate funcționa fără gazul rusesc. Există încă câteva țări care mai folosesc într-o anumită măsură gaz rusesc, dar peste câțiva ani acest lucru se va încheia și ne vom putea descurca fără el.
Acesta a fost un lucru foarte important pentru Europa și, prin urmare, este foarte important și pentru voi. Schimbul de energie electrică între țări este esențial, deoarece într-un loc poate exista surplus de vânt, iar în alt loc surplus de soare. Dacă bate vântul, dar nu este soare, poți importa energie. Dacă este soare, dar nu bate vântul, poți exporta.
Deci nu este vorba doar despre un singur punct de producție, ci despre modul în care funcționează întregul sistem. Europa învață acum de la țările nordice, deoarece țările nordice - Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca și Islanda - au avut de mult timp un sistem energetic foarte integrat. Nu atât Islanda, fiind o insulă, dar celelalte patru țări cumpără și vând energie între ele zilnic. De multe ori pe zi, aceleași cabluri își schimbă direcția fluxului de energie și acest sistem funcționează foarte bine.
- La final, aș vrea să vă întreb: ați petrecut doar câteva ore în Moldova, dar ați încercat ceva din bucătăria noastră moldovenească? Vă place ceva?
- Da, îmi place. Prima dată aș spune că îmi place foarte mult vinul moldovenesc. Cred că sunteți o mare țară viticolă. Am avut mai multe mese foarte bune aici. Îmi place modul în care mâncarea este servită și combinația de feluri diferite.
- Ce ați încercat?
- Nu sunt sigur că îmi amintesc numele preparatului, dar erau multe legume și diferite creme și niște sfeclă. Ce era? Și curmale. Da, desigur, curmale. Da, curmale umplute cu un fel de cremă albă.
- Și ultima întrebare, ați avut astăzi și o întâlnire cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Știu că un membru al Parlamentului din Norvegia a propus-o pentru Premiul Nobel pentru Pace. De ce anume Maia Sandu?
- Voi răspunde așa: cred că Maia Sandu este unul dintre cei mai impresionanți lideri din Europa. A reușit să conducă această țară timp de mai mulți ani într-o direcție pe care o consider foarte bună. Și a fost realeasă, ceea ce este de fapt mult mai impresionant decât să fii aleasă prima dată. Când revii cu o majoritate parlamentară, asta spune multe.
Însă Guvernul Norvegiei nu are nicio poziție cu privire la cine ar trebui să primească Premiul Nobel pentru Pace, deoarece acesta este complet independent de Guvern. Deci nu comentez despre Premiul Nobel, da pot spune personal că sunt un mare admirator al excelentei voastre președinte. Ar trebui să fiți cu toții mândri de ea.
