Republica Moldova are nevoie de aproximativ 100.000 de muncitori pentru a crește productivitatea și, implicit, economia, și nu de 300.000 de oameni din străinătate, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, ca răspuns la dezinformările despre o presupusă „invazie” a muncitorilor străini. Anterior, oficialul menționase că nivelul productivității în Moldova este sub minimul Uniunii Europene la toate capitolele. Estimările sale economice au devenit rapid subiect politic pe canale media afiliate propagandei pro-ruse, fiind amplificate prin scenarii alarmiste și generalizări.
„Niciodată nu am vorbit despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni pentru productivitatea Republicii Moldova. Am vorbit doar de maximum posibil care putem noi în prezent să îl includem în cifrele noastre - circa 100.000”, a explicat astăzi ministrul.
Potrivit oficialului, Biroul Migrațiune și Azil poate acorda anual aproximativ 16.000 de autorizații de ședere temporară în Republica Moldova. Acestea sunt valabile pentru un an, cu posibilitatea prelungirii, iar beneficiarii nu sosesc împreună cu familiile lor în țară.
„Capacitatea Biroului Migrațiune și Azil pe an este de circa 16 mii de autorizații pentru șederea temporară pe teritoriul R. Moldova. Este o autorizație eliberată temporar, pe un an, drept că poate fi extinsă, este migrațiune reglementată. Persoana respectivă nu vine cu familia în R. Moldova, persoana trebuie să părăsească țara după expirarea permisului de ședere. Asta vreau să fie foarte clar și pe înțelesul tuturor, să fim foarte corecți pentru ca să liniștim spiritele în R. Moldova”, a precizat Osmochescu.
Oficialul a mai subliniat că sporirea productivității muncii, care ține de timp, costuri și competențele angajaților, va sprijini creșterea economică a Republicii Moldova.
„Productivitatea poate fi interpretată destul de larg, este vorba despre timp, despre cost, anumite capacități care le are persoana care este implicată în câmpul muncii. Care sunt rezultatele în urma creșterii productivității? Simplu – producție mai multă la un cost mai mic, care contribuie la creșterea economică a R. Moldova”, a adăugat ministrul.
Anterior, pe 4 mai, ministrul declara: „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”.
Cifra de 300.000 a fost preluată în mediul online apropiat propagandei ruse, în mesaje aproape identice precum „moldovenii pleacă, asiaticii vin”, „PAS înlocuiește populația” și „Moldova va deveni colonie pentru migranți”. Unele dintre aceste mesaje au extins tema spre migrația din Asia de Sud sau Orientul Mijlociu, deși declarația nu a făcut referiri etnice sau geografice, explică RFI România.
Astfel, aceste mesaje nu mai păstrează aproape nicio legătură cu discuția inițială despre piața muncii. Tema economică a fost mutată intenționat în registrul fricii colective și al conflictului cultural. Aceasta reprezintă una dintre tacticile clasice ale propagandei: transformarea unui subiect tehnic într-o amenințare existențială.
În paralel, discursul anti-migrație este legat de alte teme populiste și anti-occidentale: integrarea europeană ar dăuna economiei, ONG-urile ar forma o „castă parazitară”, iar diaspora moldovenească ar fi „menținută” în Occident pentru a nu resimți „dezastrul” de-acasă. În acest tip de narațiune, toate problemele - depopularea, sărăcia, lipsa forței de muncă - sunt puse exclusiv pe seama guvernării și a apropierii de UE, în timp ce factorii externi sau contextul regional sunt aproape complet excluși din discuție.
