De la apeluri false în numele băncilor până la mesaje alarmante despre amenzi, fraude sau câștiguri fictive. Escrocii găsesc metode tot mai sofisticate prin care câștigă încrederea victimelor și le lasă fără bani. Poliția avertizează că numărul cazurilor este în continuă creștere, iar prejudiciile au depășit doar în primele patru luni ale anului 141 de milioane de lei.
Nu doar hainele își schimbă rapid moda, ci și metodele celor care fac bani din înșelătorii. În timp ce schema „ruda implicată în accident” pare că aparține trecutului, iar falsele platforme de investiții rămân o constantă, anul acesta ne confruntăm cu o diversitate și mai mare de escrocherii.
„De la început de an, parcă avem un target pe Republica Moldova ca să obțină careva cifre, pentru că zilnic sunt în creștere aceste apeluri false. În mod special la ce se rezumă sau care sunt practicile. Fie transmit mesaje cu diferit conținut fie că a câștigat la tombolă, fie că este urmărit de poliție, fie că nu a plătit impozite sau este o amendă urgent de achitat și începe discuția”, a explicat pentru „Alo, TV8”, expertul în protecția datelor cu caracter personal, Sergiu Bozianu.
Mai nou, cetățenii sunt sunați de pretinși angajați ai unei companii de telecomunicații care, sub pretextul încheierii unui contract de telefonie fixă, cer adresa de domiciliu și IDNP-ul. Chiar dacă nu solicită direct date bancare, și informațiile personale aparent banale pot fi utilizate în alte scopuri meschine.
„Odată ce el obține IDNP-ul, adresa de domiciliu, deci obține informații adiționale, el deja utilizând acești indicatori el ar putea să le utilizeze în alt context, chiar să sune la bancă și să încerce să genereze careva tranzacții, să blocheze cardul, să deblocheze cardul sau să facă careva circumstanțe adiționale pentru că instituțiile financiare, comunicațile electronice, de regulă mai pun niște întrebări față de persoană pentru ai putea stabili identitatea și deobicei primul lucru este nume, prenume, IDNP, adresa de domiciliu, număr de telefon, pe care deja persoana le are”, susține expertul.
Aparent ordinare, aceste date pot deschide ușa pentru o înșelătorie mai sofisticată. De exemplu, un alt membru al grupării poate reveni cu un apel, pretinzând că este angajatul unei bănci care încearcă să vă ajute să preveniți o fraudă. Având deja câteva date personale, escrocul poate câștiga ușor încrederea victimei, doar că după efectuare transferului, pretinsul salvator dispare.
„De regulă, utilizează o fabulă care trebuie să fie soluționată foarte rapid. Deci, generează o situație de risc, un incident rutier, o fraudă bancară, o tranzacție neautorizată, cineva dorește să vă fure banii de pe cont. Iată aici ei pedealează pe subiectul ăsta, sau pe aspectul ăsta, că nu ne lasă prea mult loc să gândit, ne generează o situație care pentru noi în mod normal este o situație de rinsc major și cumva trebuie să interacționăm și punctul lor forte este că utilizează informații credibile, care nouă ne generază situația asta de securitate deja. Dacă el știe cum mă numesc, numărul de telefon, îmi spune exact banca sau exact fapta înseamnă că el știe cine sunt și el este în cunoștință de cauză”, a mai menționat Sergiu Bozianu.
Potrivit poliției, în primele patru luni ale anului au fost înregistrate peste 1.050 de cazuri de escrocherie, iar infractorii au reușit să lase moldovenii fără 141 de milioane de lei — echivalentul a circa 32.000 de pensii medii. Pentru a nu deveni victime ale escrocheriilor, fiți vigilenți și tratați cu prudență orice apel venit de la un număr necunoscut.
„Datele bancare, parola, datele confidențiale cu privire la contul bancar, profil, unde locuiți, IDNP-ul, careva date despre rude, în nici într-un caz nu le comunicați telefonic. Dacă o autoritate publică interacționează cu dumneavoastră, într-o situație reală, cu siguranță vă va cita și vă va prezenta demersul oficial în formă scrisă cu toate atributele și circumstanțele prevăzute de legislație”, a punctat expertul.
