Ziua 1551 a războiului din Ucraina (24 mai 2026) este marcată de faptul că Rusia a lansat un atac masiv asupra Kievului și regiunii înconjurătoare, folosind drone și rachete, inclusiv racheta hipersonică Oreșnik, cu potențial nuclear, și rachete H-101. Atacul s-a soldat cu cel puțin patru morți și zeci de răniți. Autoritățile ucrainene și lideri occidentali au denunțat escaladarea, pe fondul temerilor privind riscuri nucleare și intensificarea conflictului.
Centrul orașului Kiev, capitala Ucrainei, era devastat, duminică, după atacul distrugător al Rusiei, realizat în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu mai multe drone și rachete de mai multe tipuri, printre care și temuta rachetă hipersonică Oreșnik. Liderii europeni au criticat dur atacurile masive ruseşti din timpul nopţii asupra capitalei ucrainene Kiev. Între timp, Zelenski respinge propunerea lui Merz privind statutul de membru asociat al UE.
UPDATE Președintele Franței Emmanuel Macron i-a cerut, duminică, omologului său din Belarus Aleksandr Lukașenko să nu-și lase țara atrasă în războiul Rusiei contra Ucrainei, în cadrul unei convorbiri telefonice, informează AFP, citând apropiați ai președintelui francez. Președintele Macron „a subliniat riscurile care există pentru Belarus dacă se lasă antrenată în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Totodată, l-a invitat pe Aleksandr Lukașenko să facă gesturile necesare pentru ameliorarea relațiilor dintre Belarus și Europa”, a precizat sursa citată. Un comuncat al președinției de la Minsk a indicat doar că „cei doi șefi de stat au discutat problematici regionale precum și relațiile Belarusului cu UE și cu Franța, în particular” și că discuția telefonică a avut loc „la inițiativa părții franceze”.
UPDATE Ministrul român de Externe, Oana Toiu, a remarcat că utilizarea de către Rusia a unor rachete imprecise în zone municipale dens populate reprezintă o ignorare clară a normelor legale ale războiului.
UPDATE Premierul canadian Mark Carney a condamnat ferm atacurile asupra zonelor civile, afirmând că acestea nu fac decât să prelungească suferința umană fără a schimba realitatea că Rusia pierde războiul.
UPDATE Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și ministra austriacă de Externe, Beate Meinl-Reisinger, au subliniat că apărarea Kievului reprezintă direct securitatea mai largă a Europei, cerând măsuri practice și imediate pentru perturbarea mașinii militare ruse.
UPDATE Președinții Lituaniei și Letoniei, Gitanas Nausėda și Edgars Rinkēvičs, au remarcat că terorizarea populației civile rămâne principalul instrument operațional al Kremlinului.
UPDATE Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, și-a exprimat sprijinul pentru apelul urgent al ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, privind acțiuni internaționale concrete pentru a crește semnificativ costul economic al războiului pentru agresor.
UPDATE Președinta Moldovei, Maia Sandu, a definit explicit decesele din timpul nopții drept o crimă de război și a cerut lumii libere să maximizeze livrările de sisteme defensive către Ucraina.
Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a numit bombardamentul nocturn un memento îngrozitor al costului uman al conflictului, afirmând că populațiile civile nu ar trebui niciodată să se trezească în sunetul exploziilor de rachete și cu teama pentru viața lor, exprimându-și totodată solidaritatea cu victimele din Ucraina.
UPDATE Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a descris atacul rusesc cu rachetă Oreșnik de astăzi asupra Ucrainei drept un „risc imprudent de război nuclear”. Kallas acuză Rusia că a ajuns într-un impas pe câmpul de luptă. Drept urmare, terorizează Ucraina cu atacuri deliberate asupra centrelor orașelor. Ea a descris acestea drept „acte de teroare abominabile menite să ucidă cât mai mulți civili posibil”.
UPDATE Președinta Moldovei, Maia Sandu, a declarat că partenerii internaționali ai Ucrainei trebuie să intensifice presiunea economică asupra Rusiei pentru a obliga Kremlinul să accepte negocieri reale privind încetarea războiului. Despre aceasta informează NM cu trimitere la un interviu acordat în cadrul forumului GLOBSEC de la Praga. Potrivit Președintei Moldovei, în prezent conducerea rusă nu demonstrează interes pentru negocieri de pace serioase. Sandu a subliniat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue atât timp cât va fi necesar. În opinia sa, doar combinarea ajutorului acordat Kievului cu intensificarea presiunii economice asupra Moscovei poate contribui la restabilirea păcii în regiune. „Europa și restul lumii trebuie să intensifice presiunea asupra Rusiei. Sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue. Aceasta este singura cale către restabilirea păcii în regiunea noastră”, a menționat ea. În cadrul discursului său, Maia Sandu a îndemnat, de asemenea, țările europene să se pregătească pentru contracararea războiului hibrid rusesc.
UPDATE Încrederea cetăţenilor în capacitatea armatei germane de a apăra ţara este scăzută, potrivit unui sondaj realizat de institutul de sondare Insa şi publicat duminică de ziarul Bild, transmite dpa.
UPDATE Președintele Consiliului European, António Costa, și Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au condamnat atacurile rusești asupra țintelor civile din Ucraina, care demonstrează lipsa de dorință a părții ruse pentru o reglementare pașnică. „Rusia a desfășurat sistemul de rachete «Oreșnik» și a lansat atacuri masive în întreaga Ucraină – o demonstrație nemiloasă de cruzime îndreptată împotriva populației civile și a infrastructurii civile”, a scris Costa pe rețeaua socială X, duminică. El a condamnat ferm „această escaladare nesăbuită”, care dovedește că Rusia nu este interesată să participe la negocieri de pace substanțiale. În același timp, von der Leyen a subliniat că textul de la Kremlin demonstrează cruzime și dispreț atât față de viața umană, cât și față de negocierile de pace. „Teroarea împotriva civililor nu înseamnă putere. Este disperare”, a scris Președinta Comisiei Europene pe rețeaua socială X. Ea a dat asigurări că partenerii europeni sunt alături de Ucraina, „iar sprijinul suplimentar este deja pe drum pentru a-i consolida sistemele de apărare antiaeriană”, transmite Interfax-Ucraina.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea Germaniei de a acorda Ucrainei un statut de membru asociat al Uniunii Europene, argumentând că o astfel de formulă ar lăsa Kievul fără o voce reală. „Nu poate exista un proiect european complet fără Ucraina, iar locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie, de asemenea, complet — deplin și egal”, a scris Zelenski într-un mesaj publicat pe X. „Este important să deschidem capitolele de negociere. Este important să obținem progrese semnificative în negocieri. Este important să lucrăm sută la sută pentru securitate și pentru oamenii noștri”, a subliniat liderul ucrainean.
UPDATE Prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni a răspuns, duminică, în legătură cu atacul nocturn al Rusiei asupra Ucrainei din noaptea precedentă, relatează AFP. „Condamn cu fermitate atacul violent rusesc care a lovit din nou infrastructura civilă din Ucraina, cu o escaladare progresivă a amplorii armelor folosite ”, a declarat premierul italian.
UPDATE Într-o Europă care deja se depopulează, situația din Ucraina este deosebit de gravă. Populația țării este în scădere de 30 de ani, iar războiul cu Rusia nu a făcut decât să accelereze această tendință. Nu există soluții simple pentru salvarea demografiei. Nici măcar aderarea la UE s-ar putea să nu fie suficientă, scrie jurnalista Francesca Barca, pe voxeurop.eu. Din 1991, anul în care și-a obținut independența față de Uniunea Sovietică, Ucraina a pierdut aproape jumătate din populație, adică de la 51,7 milioane a scăzut la 28 de milioane, la începutul anului 2026. Din cauza războiului, depopularea s-a accentuat în ultimii ani. În 2024, numărul deceselor era de aproape trei ori mai mare decât al nașterilor.
UPDATE Următorii doi ani ar putea oferi Rusiei șansa perfectă de a testa angajamentul Occidentului față de NATO. Însă unele guverne, și alianța în sine, consideră că amenințarea este exagerată, relatează jurnaliștii de la POLITICO. Guvernele europene se tem că Vladimir Putin va vedea acesta ca pe momentul său de a lovi.
UPDATE Statele Unite au aprobat vânzarea către Ucraina a unor echipamente și servicii pentru sistemele de apărare aeriană Hawk, într-un pachet estimat la peste 108 milioane de dolari destinat consolidării apărării împotriva atacurilor rusești cu drone și rachete, scrie NewsWeek.
UPDATE Noaptea trecută Federația Rusă a lansat un atac masiv asupra Kievului. „Numărul răniților atacului inamic asupra capitalei a ajuns deja la 56, dintre care 30 de persoane sunt internate în spitalele din oraș, inclusiv doi copii. În prezent, se cunoaște despre doi morți”, a informat primarul orașului Vitali Klitciko. Potrivit Poliției orașului, atacul a fost combinat, fiind lansate rachete balistice și drone de atac. Toate cartierele din Kiev au fost ținta focului. Au fost înregistrate pagube la blocuri de locuințe și case private, clădiri administrative, o instituție de învățământ, un service auto și mașini parcate.
UPDATE Atacul asupra Kievului a venit după ce Vladimir Putin a acuzat Ucraina de un atac asupra unui cămin din Starobilsk, oraș aflat sub ocupație rusă în regiunea Luhansk, și a cerut Ministerului Apărării să pregătească variante de ripostă. Presa de stat rusă a susținut că 18 persoane au murit în acel atac, dar Ucraina respinge acuzația că ar fi vizat civili și spune că a lovit infrastructură militară.
UPDATE Autoritățile ucrainene au raportat pagube în toate districtele Kievului, după ce rachete, drone și fragmente de proiectile au lovit clădiri rezidențiale, o școală, un cămin, un supermarket, garaje, depozite și alte infrastructuri civile. Primarul Vitali Kliciko a spus că au fost afectate inclusiv clădiri rezidențiale cu 9 și 24 de etaje, iar echipele de intervenție au fost chemate în mai multe cartiere ale capitalei.
UPDATE Locuitorii Kievului au petrecut ore întregi în adăposturi și stații de metrou, în timp ce exploziile se auzeau deasupra orașului. O femeie de 62 de ani, refugiată într-o stație de metrou, a descris pentru Reuters o noapte de „groază”, spunând că oamenii au mers spre adăpost „sub explozii” și au văzut obiecte zburând pe cer.
UPDATE În districtul Șevcenkivski, unul dintre cele mai afectate, autoritățile au transmis că mai multe persoane ar fi rămas blocate într-un adăpost antiaerian, după ce accesul a fost blocat de resturi. În același district au fost raportate lovituri asupra unor clădiri rezidențiale, asupra unui centru de afaceri și pe terenul unei școli.
UPDATE Forțele Aeriene ucrainene au avertizat populația, în timpul nopții, asupra amenințării folosirii de către Rusia a unei rachete balistice cu rază medie Oreșnik, însă deocamdată nu există o confirmare oficială că acest tip de armament a fost utilizat în atacul masiv asupra Ucrainei. După atac, pe rețelele sociale au circulat mai multe imagini despre care se afirmă că ar fi fost filmate la Bila Țerkva, oraș din regiunea Kiev aflat la aproximativ 70 de kilometri sud de capitală. Imaginile par să arate muniții specifice unei rachete balistice de mari dimensiuni, cum este Oreșnik. Dacă folosirea rachetei Oreșnik va fi confirmată, acesta ar fi al treilea caz în care acest tip de armă a fost folosit de Rusia în Ucraina (după 21 noiembrie 2024, în Dnipro, și 9 ianuarie 2026, în Liov).
