Justiția din Republica Moldova este astăzi „mult mai independentă și mai integră” decât acum câțiva ani, susține fosta ministră a Justiției și actuala consilieră prezidențială, Veronica Mihailov-Moraru. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8, unde invitații au analizat dacă reforma justiției și-a atins obiectivele și cât de independent este, în prezent, sistemul judecătoresc. În timp ce Mihailov vorbește despre progrese evidente, creșterea încrederii publice și efectele vettingului, alții cred strategia de reformă a fost realizată doar parțial, iar multe schimbări încă nu produc efecte concrete în practică.
Întrebată direct dacă Republica Moldova poate afirma astăzi că are o justiție integră și independentă, Veronica Mihailov a declarat că sistemul este „cu siguranță mult mai independent și consolidat decât acum 4-5 ani în urmă”.
„Cu siguranță este mult mai independentă, consolidată decât acum 4-5 ani în urmă. S-au făcut, consider că reieșind și din experiența acumulată la Ministerul Justiției și conlucrarea cu toate autoritățile din domeniul Justiției, s-au depus eforturi colosale în această direcție, n-a fost deloc ușor, dar cel puțin suntem într-adevăr în direcția bună”, a declarat Veronica Mihailov-Moraru.
Consiliera prezidențială a afirmat că această evoluție poate fi observată inclusiv în rapoartele externe și în sondajele de opinie privind încrederea cetățenilor în actul de justiție.
„Asta o vorbesc mai multe dovezi. E vorba și despre rapoartele Comisiei Europene, sunt vorba și de mai multe sondaje de opinie, chiar recent sondajul publicat de IPRE împreună cu Magenta, care arată o creștere a nivelului de încredere în justiție la 49% comparativ cu 30% în 2023”, a spus aceasta.
Veronica Mihailov-Moraru susține că reforma nu s-a limitat doar la schimbări de imagine sau la modificări legislative, ci a vizat inclusiv consolidarea instituțiilor și protecția drepturilor omului.
„Cred că s-au pus bazele unui sistem judiciar care să fie mult mai solid și mult mai clar în ceea ce privește competențele, responsabilizarea și nemijlocit continuarea activității de administrare, dacă vorbim de sistemul judecătoresc sau de sistemul procuraturii. S-a fortificat foarte mult segmentul ce ține și de mecanismele de protecție a drepturilor omului, mecanismele de apărare în procedurile judiciare, penale administrative, dar evident încă este mult de făcut”, a declarat fosta ministră a Justiției.
S-a ridicat însă întrebarea dacă procentul de realizare a Strategiei de reformă a justiției poate fi asociat direct cu nivelul de integritate și independență din sistem. Pornind de la rapoartele care arată că aproximativ 45-50% dintre acțiunile strategiei au fost îndeplinite, jurnalista Mariana Rață a întrebat dacă acest lucru ar însemna că doar „jumătate dintre judecători și procurori sunt integri”.
Consiliera prezidențială respinge această comparație și spune că independența justiției nu poate fi măsurată strict în procente.
„Nu cred că sunt niște chestiuni care pot fi comparate din punct de vedere a cuantificării, dar dacă ne uităm la exercițiul de evaluare care a avut ca scop anume verificarea integrității, calculând numărul de persoane care au trecut vetting-ul, numărul de persoane care nu au promovat vetting-ul și numărul de persoane care au refuzat să treacă prin acest exercițiu de vetting, aș spune că am putea ajunge la un număr destul de mare de creștere a integrității în cercul judecătorilor și a procurorilor”, a declarat aceasta.
Ea a adăugat că rezultatele vettingului se reflectă inclusiv în percepția cetățenilor asupra sistemului judiciar: „Asta cumva vine și într-o concordanță cu rezultatele ultimului sondaj de 49%, anume creșterea încrederii pe nivelul de percepție a integrității, comparativ cu 32 în 2023”.
O poziție mai rezervată a avut avocata Angela Popil, care consideră că Strategia de reformă a justiției și-a atins obiectivele doar parțial.
„Gradul de realizare a acțiunilor setate pentru strategii arată că nu și-a atins obiectivele, doar parțial. Pentru că strategia, implementarea sau aplicarea acestei strategii prevedea întreprinderea a 156 de acțiuni. 50% sau 45% nu sunt 156 de acțiuni realizate în interiorul termenului setat în planul de acțiuni pentru implementarea acestei strategii”, a declarat Angela Popil.
Totuși, aceasta a recunoscut că la nivel legislativ au fost făcuți pași importanți pentru consolidarea independenței justiției: „Noi am remarcat și am constatat în raportul nostru că, în principal, intervențiile legislative necesare pentru asigurarea unui sector al justiției independent au fost realizate. Cu întârzieri, cu anumite decalaje în partea legată de indicatorii de rezultat, însă intervenții legislative la nivelul legilor, consolidarea autorităților, organelor de autoadministrare, schimbarea structurii Curții Supreme de Justiție, abordarea în complex... atunci, din această perspectivă, noi putem să spunem că au fost realizate acțiunile care se cereau.
Angela Popil susține însă că problema majoră rămâne implementarea practică a reformelor și aplicarea efectivă a noilor reguli în sistem: „Cu toate acestea, nu s-a reușit finalizarea proceselor, punerea în practică a acțiunilor sau, cel puțin, aplicarea efectivă a prevederilor care au fost făcute la nivel legislativ”.
Avocata a menționat că sondajele recente indică totuși o schimbare de percepție în societate față de actul de justiție.
„Există o creștere. Nu este creșterea pe care noi o așteptam, probabil, după implementarea acestei strategii, dar este o creștere destul de substanțială vizavi de percepția cetățeanului raportat la actul de justiție. Și când vorbim raportat la actul de justiție, ne referim atât la independența judecătorilor și imparțialitatea judecătorilor, independența și imparțialitatea procurorilor”, a precizat Angela Popil.
În replică, Veronica Mihailov-Moraru a declarat că autoritățile pregătesc deja o evaluare oficială a impactului Strategiei de reformă a justiției și a contestat concluzia potrivit căreia doar jumătate dintre acțiuni ar fi fost realizate.
„Ministerul Justiției la fel pregătește un raport de evaluare a implementării strategiei după numărul de acțiuni, și cifrele Ministerului arată în jur de 70% de acțiuni realizate. De altfel, chiar și din raportul IPRE, înțeleg că metodologia aceasta diferă cumva la evaluare de cea a Ministerului”, a spus aceasta.
Consiliera prezidențială a explicat că unele acțiuni considerate realizate „cu carențe” au produs totuși efecte importante și nu pot fi ignorate: „Din cele 156 de acțiuni, 46 au fost îndeplinite total fără nicio carență, dar avem și 23 îndeplinite cu mici carențe, ceea ce ar însemna deja 70 de acțiuni realizate, că nu poți nega faptul că au fost acțiuni realizate și care au avut un anumit impact”, a declarat Veronica Mihailov.
Ea a mai subliniat că reforma justiției a fost implementată într-o perioadă extrem de complicată pentru Republica Moldova, marcată de crize și de procesul accelerat de integrare europeană.
„Noi eram într-un tot alt context. În anul 2022-2023-2024 au fost niște ani foarte turbulenți, cu patru exerciții electorale, cu situații excepționale, cu statutul de țară candidată, cu agenda de acțiuni de integrare europeană... Aș spune mai mult decât atât că autoritățile în perioada 2022-2025 au făcut mult mai mult decât este prevăzut în strategie, corelând și cu agenda de integrare UE”, a declarat Veronica Mihailov.
