Mandatul Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, însă organizarea noilor alegeri rămâne blocată. Două tentative de desfășurare a scrutinului au eșuat din cauza divergențelor privind denumirea autorității electorale regionale. Reprezentanții de la Comrat insistă asupra denumirii de „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce legea prevede titulatura de „Consiliul Electoral Central”.
„Există o normă destul de clară în codul electoral care permite formarea consiliului electoral de la Comrat în modalitatea stabilită de legislația națională. Ei refuză să fie conformi cu aceste norme. Dar este și un aspect simbolic pentru că nu poți avea două comisii electorale centrale într-un stat”, a explicat pentru „Alo, TV8”, expertul WatchDog, Andrei Curăraru.
Blocajul instituțional este alimentat de influența oligarhului fugar Ilan Șor, dar și de mai multe vulnerabilități ale sistemului electoral. Printre acestea se numără lipsa unui plafon pentru donațiile în numerar către candidați, ceea ce facilitează coruperea votanților și candidaților. Probleme apar și la nivelul listelor electorale: la scrutinurile naționale sunt incluși circa 125.000 de alegători, în timp ce la cele din autonomie sunt în jur de 90.000.
„Acolo sunt întrebări legate de verificarea viitorilor membri ai Comisiei Electorale din regiune. Și noi le-am spus că nu înțelegem de ce în restul țării ce-i care sunt înaintați ca membri de birou, trec verificările la ANI, la CNA, la SIS. Au încercat să ne spună că la ei nu trebuie să se întâmple lucru ăsta. Le-am spus că nu ține argumentul ăsta. Nu există un sistem de verificare a alegătorilor când vine la secția devotare de vot și prezintă buletinul. Vă amintiți procedura. Noi prezntăm buletinul, introduce IDNP-ul în baza de date a alegătorilor și ne spune: Am votat până la momentul aceala sau n-am votat sau a votat cineva în numele nostru. Nici asta nu este”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Cei 35 de deputați ai Adunării Populare sunt aleși pentru un mandat de patru ani în circumscripții uninominale, însă acestea nu reflectă întotdeauna proporțional populația. De exemplu, în 2021, Dmitri Constantinov, care a deținut și funcția de președinte al legislativului, a obținut mandatul cu doar 294 de voturi.
„Tradiția politică din regiune ne spune că avem mulți candidați independenți și aici este riscul major pentru că nu știm cine stă în spatele acestor candidați independenți. Pot apărea candidați fără un profil public cum a fost la un moment dat domana Guțul și care pot reprezenta interese netransparente”, susține Andtrei Curăraru.
De această vulnerabilitate a profitat oligarhului Ilan Șor, care a reușit cu sprijinul Federației Ruse să controleze de facto regiunea din sudul Republicii Moldova și să o utilizeze ca un instrument de destabilizare și divizare socială.
„Acei lideri ai lui Șor din regiune trebuie să înțeleagă că s-a terminat perioada în care puteau să acționeze fără nicio consecință juridică. Uite că consecințe juridice vin. Serviciile speciale de la Chișinău, inclusiv autoritățile de drept trebuie să vadă dacă nu se comit noi infracțiuni de corupție politică. Nu se organizează un nou sistem a lui Șor care să corupă alegătorii din regiune”, spune expertul.
Conflictul politic dintre Chișinău și Comrat este unul creat artificial, deoarece nu pornește din apărarea reală a intereselor autonomiei sau ale cetățenilor, ci din influențe externe care întrețin tensiunile pentru a destabiliza și diviza societatea din Republica Moldova.
