Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot din Ucraina, Robert Brovdi, a declarat că armata a identificat deja „500 de ținte” în Belarus, avertizându-l pe Alexandr Lukașenko împotriva implicării mai profunde a Minskului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Totodată, pe fondul menținerii unor tensiuni acute la granițele de nord și de sud-vest, Ucraina își accelerează pregătirile strategice pentru a face față oricărui scenariu de extindere a frontului. Aproape jumătate de milion de ruși au murit în războiul din Ucraina, afirmă șefa unei agenții britanice de spionaj.
Un general ucrainean anunță un posibil „moment de cotitură” în război pentru că Rusia ar fi ajuns la limită și urmează cele mai critice luni. Între timp, Rusia avertizează în scris Armenia că nu îi va mai furniza petrol şi gaze ieftine dacă va continua apropierea de UE, în timp ce Donald Trump și-a anunțat susținerea pentru premierul armean la scrutin. Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a avertizat joi că Uniunea Europeană nu ar trebui să cadă în „capcana” Rusiei. Mai mult, UE pregătește condiții dure pentru negocierile cu Rusia, în care ar fi menționat și Tiraspolul.
UPDATE Războiul din Iran pune o presiune uriașă pe stocurile americane de armament pentru apărarea antirachetă, iar SUA și aliații lor, inclusiv Ucraina și Taiwanul, riscă să se confrunte ani la rând cu lipsuri majore de interceptori Patriot și THAAD.Potrivit unei analize CSIS, munițiile consumate în Orientul Mijlociu nu vor putea fi refăcute înainte de 2029, în timp ce Kievul avertizează că depinde aproape exclusiv de sistemele americane pentru a respinge atacurile rusești, arată Axios.
UPDATE Kremlinul își numește un nou arbitru al mediului de afaceri. Vladimir Putin îl împinge în centrul puterii economice pe omul considerat deja de mulți viitorul „țar al afacerilor” din Rusia — Alexander Șohin, liderul celui mai influent grup de lobby patronal apropiat Kremlinului. Mișcarea vine într-un moment delicat pentru economia rusă, apăsată de sancțiuni, război și o intervenție tot mai puternică a statului în economie. Iar schimbarea nu este una pur administrativă: Kremlinul reorganizează instituția care ar trebui să apere antreprenorii de abuzurile birocratice și ale forțelor de ordine, transformând-o într-o structură nouă care, spun criticii, ar putea fi mai ușor influențată politic de Kremlin, notează Cotidianul.
UPDATE Ambasada Statelor Unite la Kiev a negat, joi, informațiile potrivit cărora misiunea diplomatică americană va părăsi capitala ucraineană, după avertizările din partea Rusiei privind atacuri iminente. Anterior, despre faptul că ambasada SUA va părăsi Kievul, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
UPDATE Consilierul șefului de cabinet al președintelui Ucrainei, Mihailo Podoliak, a avertizat că Kievul ar „distruge imediat” infrastructura critică din Belarus în cazul în care Minskul s-ar alătura războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Podoliak a declarat pentru Centrum Europy, o organizație parteneră a TVP World, că Ucraina a observat o activitate logistică intensificată în Belarus, ceea ce sugerează posibila deschidere a unui nou „front nordic”, scrie Digi24.
UPDATE Serghei Narîșkin, șeful Serviciul de Informații Externe (SVR) al Rusiei, a acuzat joi alianța NATO că face pregătiri concrete pentru ceea ce el a numit un „conflict de amploare în est”, a relatat agenția de știri de stat RIA. Rusia se află într-un impas pe câmpul de luptă din Ucraina și ripostează cu atacuri masive asupra Kievului. Temerile tot mai mari din capitalele europene sunt că președintele Vladimir Putin va încerca în continuare să schimbe situația prin extinderea conflictului către Europa, scrie The Wall Street Journal.
UPDATE Lovitură pe ruta Mariupol – Melitopol – Simferopol. Brigada 412 „Nemesis” a Forțelor de Sisteme Fără Pilot din Ucraina, în cooperare cu alte unități, anunță că a declanșat o vânătoare de proporții în spatele frontului din sudul țării, reușind să perturbe grav logistica armatei ruse prin distrugerea a zeci de camioane și cisterne de combustibil. Operațiunea, realizată cu ajutorul unor drone de atac de tip „aripă fixă” secrete și adaptate special pentru aceste misiuni, a provocat pierderi atât de mari încât comandamentul rus și autoritățile de ocupație au fost obligate să restricționeze circulația tehnicii grele pe așa-numita autostradă „Novorossia”.
UPDATE Ucraina dovedește că deține mai multe „cărți” bune decât se presupunea. Rusia lui Putin nu mai avansează pe frontul de luptă, iar infrastructura țării este lovită, constant, de dronele și rachetele ucrainene, zădărnicind înaintarea trupelor rusești. „Când negocierile se vor relua, acestea vor eșua din nou dacă Washingtonul nu-l poate convinge pe Putin să-și alinieze cerințele la realitate”, notează Mark Montgomery și John Hardie într-o analiză publicată de Foundation for Defense of Democracyes (FDD), scrie Gândul.
UPDATE Păstrați-vă calmul și semnați încă un tratat. Aceasta pare din ce în ce mai mult a fi doctrina de securitate a Europei într-o nouă eră de incertitudine strategică, în care guvernele nu mai pornesc de la premisa că vechile garanții de securitate, alianțele și instituțiile vor rămâne automat în vigoare, comentează TVPWorld. Marea Britanie și Polonia au semnat miercuri, la baza RAF Northolt din vestul Londrei, noul Tratat de cooperare în domeniul apărării și securității între Marea Britanie și Polonia, care este doar cea mai recentă adăugire la o rețea în rapidă creștere de acorduri militare care se extinde pe tot continentul, scrie Digi24.
UPDATE Ucraina se pregătește de un război lung cu Rusia. Volodimir Zelenski a ordonat armatei ucrainene să se pregătească pentru încă 2-3 ani de război, au declarat surse guvernamentale pentru The Economist. În prezent, ucrainenii reușesc să scoată din luptă 35, scrie Antena3.
UPDATE Aproape jumătate de milion de soldați ruși au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei lui Vladimir Putin, acum mai bine de patru ani, potrivit unei noi estimări a șefei agenției britanice de spionaj, citată de The Guardian. Anne Keast-Butler, șefa agenției de informații electronice, a declarat în primul său discurs din această funcție că forțele ruse „se retrag de pe câmpul de luptă” din Ucraina pentru prima dată de la sfârșitul anului 2022.
UPDATE Directorul Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), Fatih Birol, avertizează că Europa nu trebuie să revină la dependența de energia rusească, în contextul noii crize provocate de blocarea Strâmtorii Ormuz și de explozia prețurilor la petrol și gaze. Oficialul spune că o relaxare a sancțiunilor împotriva Moscovei ar repeta „greșelile trecutului” și ar afecta securitatea energetică a continentului, scrie Digi24.
UPDATE „Cordonul sanitar” care se formează sub conducerea Poloniei de-a lungul frontierei de vest a Rusiei se va conecta cu cel care, sub conducerea Turciei, urmează să apară de-a lungul frontierei sudice, făcând astfel şi mai strânsă încercuirea militaro-strategică a Rusiei de către NATO în cadrul modelului „NATO 3.0”, scrie Știripesurse.
UPDATE Fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, și Marius Bostan, fondatorul Repatriot, au avertizat la IT & Cyber Summit 2026, organizat de Newsweek România, că România și statele democratice sunt ținta unui război hibrid și cibernetic tot mai agresiv, scrie NewsWeek.
UPDATE Rusia susține că a capturat încă două sate ucrainene, însă Ucraina pune sub semnul întrebării informația, scrie Reuters. Trupele ruse au preluat controlul asupra unui sat din regiunea Harkov, din nord-estul Ucrainei, și asupra altuia din regiunea Zaporojie, din sud-est, a anunțat miercuri Ministerul rus al Apărării. Armata ucraineană și cel mai citit blog militar din Ucraina contestă însă anunțul Rusiei, scrie AlephNews.
UPDATE Şeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanja, a raportat, joi dimineaţă, că forțele ruse au atacat de peste 20 de ori raioanele Pavlohrad și Nikopol, trei persoane fiind rănite în urma bombardamentelor. Potrivit oficialului, în raionul Pavlohrad, ruşii au lovit centrul raional și comuna Bohdanivka, unde au fost avariate un bloc cu cinci etaje, o casă particulară și un liceu. De asemenea, în urma bombardamentelor, au fost răniţi doi bărbaţi de 38 de ani şi 62 de ani şi o femeie de 69 de ani. Forțele ruse au lovit şi orașul Nikopol și comunele Cervonohrihorivka, Marhaneţ și Pokrovske. Acolo, au fost avariate o locuință și o benzinărie, scrie Rador.
UPDATE Miniștrii de externe ai Uniunii Europene se reunesc joi într-o întâlnire informală în Cipru pentru a discuta viitorul relațiilor cu Rusia și posibilul rol al Europei în eventuale negocieri de pace privind războiul din Ucraina. Discuțiile au loc într-un moment tensionat, în care Kievul insistă tot mai puternic ca Europa să fie implicată direct în dialogul cu Moscova, în timp ce atenția Statelor Unite este concentrată pe conflictul din Orientul Mijlociu și tensiunile cu Iranul. Potrivit Reuters, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, urmează să prezinte o serie de „cerințe” europene pentru Rusia înaintea oricăror negocieri. Printre condițiile discutate se află un armistițiu, retragerea prezenței militare ruse din Transnistria și Georgia, precum și încetarea atacurilor cibernetice, campaniilor de dezinformare și operațiunilor cu drone care vizează statele europene, scrie NewsWeek.
UPDATE Fostul cancelar german Angela Merkel consideră că războiul dintre Rusia și Ucraina nu se va încheia prea curând și estimează că ar putea dura încă un deceniu. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului WDR şi citată de Moscow Times. „Sper că peste zece ani acest război se va fi încheiat. Iar Ucraina va deveni astfel o țară independentă, liberă și suverană”, a afirmat Merkel. Fostul lider german a susținut în repetate rânduri sprijinul pentru Ucraina și a spus că Rusia nu trebuie lăsată să câștige războiul. În același timp, ea a cerut Europei să intensifice eforturile diplomatice pentru soluționarea conflictului, apreciind că acest potențial este folosit „insuficient”. „Diplomația a fost întotdeauna cealaltă față a monedei, chiar și în timpul Războiului Rece”, a subliniat Merkel.
UPDATE Germania pregătește o reformă majoră a sistemului militar, care ar putea introduce exerciții obligatorii pentru sute de mii de rezerviști. Potrivit unui proiect de lege consultat de publicația germană Der Spiegel, guvernul de la Berlin vrea să întărească rapid capacitatea de reacție a armatei, în contextul tensiunilor de securitate din Europa și al nevoii de a crea o rezervă militară pregătită de luptă.
UPDATE NATO a simulat o posibilă invazie rusă a Lituaniei şi a descoperit că roiurile de drone alimentate cu inteligență artificială ar putea deveni un coşmar pentru armata rusă. Analiştii au ajuns la concluzia că, fără tehnologie modernă, Vilnius ar putea ajunge aproape înconjurat în doar câteva zile. Dar, într-o a doua simulare, Lituania şi aliaţii săi aveau mii de drone avansate echipate cu capacităţi AI, iar avansul Rusiei a încetinit dramatic. Apariţia sistemelor autonome ghidate prin aplicaţii AI deschide o şansă nesperată ţărilor mai mici, care pot înlocui lipsa militarilor cu roboţi militari şi sisteme ce pot lovi la distanţă, scrie AlephNews.
UPDATE Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a avertizat joi că Uniunea Europeană nu ar trebui să cadă în „capcana” Rusiei de a dezbate numirea unui mediator european pentru războiul din Ucraina, relatează AFP şi Reuters. „Cred că aceasta este o capcană pe care Rusia vrea să ne-o întindă: să discutam despre cine vorbeşte cu ei, când ei deja aleg cine este potrivit şi cine nu”, a declarat Kallas, la sosirea la o reuniune informală a miniştrilor de externe ai UE la Limassol, Cipru. „Să nu cădem în capcana asta. Negocierile sunt întotdeauna un efort de echipă”, a mai spus ea.
UPDATE Uniunea Europeană nu intenționează, deocamdată, să numească un negociator-șef pentru eventualele discuții de pace dintre Ucraina și Rusia, au declarat înalți oficiali și diplomați ai UE, citați de dpa.
UPDATE Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot din Ucraina, Robert Brovdi, a declarat că armata a identificat deja „500 de ținte” în Belarus, avertizându-l pe Aliaksandr Lukașenko împotriva implicării mai profunde a Minskului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Primele 500 de ținte au fost deja identificate. Un sfat gratuit și foarte practic: nu vă băgați în calea Ucrainei”, a spus Brovdi într-o postare pe Facebook marți, potrivit Euronews.com. Brovdi, al cărui indicativ militar este „Magyar”, a răspuns, de asemenea, la amenințările ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a declarat luni că Rusia plănuiește „lovituri sistematice asupra țintelor din Kiev”. Brovdi a subliniat că nouă din cele 13 rafinării de petrol rusești și-au încetat activitatea după atacurile dronelor ucrainene și ale forțelor conduse de „Magyar”.
UPDATE În noua eră a unui câmp de luptă dominat de drone, armata rusă profită de un sistem extins de infrastructură subterană din epoca sovietică, folosindu-l ca rută ferită de drone pentru a se infiltra în spatele liniilor ucrainene. Însă siguranța de sub pământ le poate fi de folos rușilor doar până la un punct. Cel mai lung interval de timp la care un soldat rus poate spera că va supraviețui după ce iese din conducta subterană prin care ajunge în sectorul ucrainean este doar o oră, arată cei care îi vânează. „Dar de obicei sunt 10 minute și asta e tot”, a spus pentru Kiev Independent Tovstî, sergentul-șef al unei companii din Brigada Khartiia din Ucraina, la un post de comandă din nord-estul regiunii Harkov. Tovstî urmărește imagini live cu drone care arată o scenă care se repetă iar și iar, de luni de zile – soldați ruși care ies din conducte scoase din uz, în încercarea de a se infiltra pe liniile ucrainene. „Nu poți merge cu adevărat pe pământ acum în războiul dronelor, așa că totul se face în subteran”, explică Tovstî. În ciuda pierderilor uriașe și a condițiilor oribile din conducte, Rusia continuă să-și împingă oamenii prin ele.
UPDATE Șeful apărării al UE a îndemnat țările să își deschidă stocurile de arme pentru a aproviziona Ucraina și să stimuleze producția prin renunțarea la producția de arme „haute couture”. „Guvernele ar trebui să își deschidă stocurile pentru a oferi Ucrainei ceea ce are nevoie”, a declarat comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, pentru FT. „Europenii produc ceea ce ei numesc producție «haute couture». Foarte sofisticată din punct de vedere tehnologic, foarte avansată, foarte scumpă și imposibil de intensificat”, a spus el. „Ucrainenii produc ceea ce industriile europene numesc «suficient de bună» .” Consolidarea armatei Ucrainei era cu atât mai importantă dacă Europa redeschidea canalele oficiale de negociere cu Rusia, a spus Kubilius, pe măsură ce în Europa crește impulsul pentru astfel de discuții. „Singura formulă care poate aduce pacea este așa-numita pace prin putere. Puterea ar trebui să fie de partea Ucrainei”, iar Europa poate ajuta în acest sens, a subliniat el.
UPDATE Generalul de brigadă Andriy Bilețki, care comandă Corpul III al Armatei Ucrainene, a acordat un interviu agenției Reuters, în care a declarat că el este de părere că armata Rusiei este epuizată și incapabilă să realizeze progrese majore, conform Mediafax. În aceste condiții, el a subliniat că dacă forțele ucrainene vor reuși să-și mențină avântul pe parcursul a câteva luni, va putea prelua și inițiativa pe câmpul de luptă, determinând Rusia să renunțe la o parte din planurile sale privind regiunea Donețk. „Cred că următoarele șase până la nouă luni vor fi un moment de cotitură. Mai precis, cred că următoarele șase luni sunt cele mai critice”, a spus Bilețki pentru Reuters. Remarcile lui Biletsky privind epuizarea trupelor rusești sunt reiterate și de către John Helin, de la grupul de analiză a conflictelor Black Bird. Acesta a subliniat că oboseala este o problemă pentru forțele ruse, în timp ce Ucraina se confruntă cu o lipsă de efective militare.
UPDATE Autorităţile ruse au transmis, miercuri, Armeniei o scrisoare prin care înştiinţează această ţară că îi va suspenda livrările de petrol şi gaze în condiţii preferenţiale, dacă guvernul de la Erevan continuă apropierea de Uniunea Europeană, relatează agenţiile de presă Reuters şi EFE, citate de Agerpres.
UPDATE Președintele Donald Trump și-a anunțat oficial sprijinul pentru premierul armean Nikol Pașinian înaintea alegerilor legislative din 7 iunie, într-un moment în care Armenia se îndepărtează tot mai mult de Rusia și își consolidează relațiile cu Occidentul. Mesajul liderului de la Casa Albă vine într-un context geopolitic extrem de sensibil pentru Armenia, aflată între influența Moscovei și apropierea accelerată de Statele Unite și Uniunea Europeană, scrie TASS. Donald Trump a transmis pe rețeaua Truth Social că premierul Nikol Pașinian beneficiază de sprijinul său „complet şi total” înaintea scrutinului parlamentar considerat decisiv pentru direcția strategică a țării din Caucaz.
