Conducerea țării s-a reunit în Piața Marii Adunări Naționale pentru un eveniment de promovare a ceea ce autoritățile numesc amalgamarea benevolă a localităților. Pentru a converti cât mai mulți din rândurile celor care se opun reformei, organizatorii l-au invitat la Chișinău atât pe premierul interimar al României, Ilie Bolojan, cât și aproximativ 400 de primari, care au acceptat deja amalgamarea localităților pe care le conduc.
Cei 400 de primari prezenți în Piața Marii Adunări Naționale reprezintă o parte din cele 680 de localități care au ales amalgamarea voluntară, aceștia având, majoritar, o viziune pozitivă asupra reformei.
„Cetățenii sunt destul de implicați, sunt informați și activi. Respectiv opinia lor contează și contează foarte mult. Atunci când mergem la o asemenea reformă fără cetățeni este absurd de a discuta despre ea. Respectiv de aceea și avem până în prezent o liniște în localitate”, a menționat primarul s. Șișcani, r. Nisporeni, Vladimir Bodean.
„Este un proces complex. La prima vedere nu este unul, la moment, în favoarea noastră, dar trebuie să privim cu viziune spre perspectiva dezvoltării tuturor localităților”, a subliniat primarul s. Mașcăuți, r. Criuleni, Aurelia Morărescu.
Unii primari recunosc - reforma nu este pe deplin înțeleasă de cetățeni, în pofida eforturilor autorităților de a promova avantajele acesteia pentru populație.
„Avem cetățeni care sunt pentru și văd cu ochi buni această reformă și avem, bineînțeles cetățeni care sunt împotrivă și opun rezistență, ca și cetățenii din toate localitățile. Trebuie să recunoaștem - există această temere din partea oamenilor. La moment este prematur pentru a intra în esența acestei reforme, pentru că suntem în proces de discuții cu localitățile învecinate", a spus primarul s. Buțeni r. Hîncești, Ion Harbuz.
Prezent la eveniment, premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că reforma apropie Republica Moldova de aderarea la Uniunea Europeană. El a subliniat că prosperitatea unei țări depinde și de nivelul local, adăugând că, din cauza depopulării satelor, vechiul model administrativ de acum 40-50 de ani nu mai este viabil.
„Atunci când facem o analiză și discutăm foarte deschis asupra costurilor administrației pe fiecare cetățean, constatăm că, cu cât o localitate are mai puțini cetățeni - cu atât costurile sunt mult mai mari și practic rămân foarte puține resurse pentru a le întoarce cetățenilor”, a menționat prim-ministrul interimar al României, Ilie Bolojan.
Oficialul le-a vorbit primarilor din propria experiență:
„Ne place, nu ne place, avem un rol - aleșii locali și vă vorbește un fost primar de trei mandate, deci 12 ani, fost președinte de consiliu județean. În creerea de condiții de prosperitate pentru cetățenii localităților pe care noi îi reprezentăm. Și ce înseamnă, cum judecăm randamentele pe care le avem - în investiții pe care le putem face pentru cetățenii noștrii”.
Experiența statelor europene arată că structurile administrative mai mari asigură servicii mai bune și atrag mai ușor finanțări pentru dezvoltare, a subliniat la rândul său președinta Maia Sandu.
„Republica Moldova a ratat oportunitatea aderării la Uniunea Europeană odată cu alte țări din regiune. Am pierdut prea mult timp și nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Reforma administrației publice locale nu va îmbunătății lucrurile peste noapte. Vor urma luni și ani de muncă pentru a construi administrații puternice”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.
Până în prezent au fost adoptate 681 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară, care vizează 86% dintre primării.
