De la protejarea identității culturale la război informațional și tensiuni politice. În ultimii ani, autonomia găgăuză a devenit teren fertil pentru propaganda rusă și influența grupării lui Ilan Șor, care exploatează temerile oamenilor pentru a adânci ruptura dintre Comrat și Chișinău.
„Astăzi, ei distrug Găgăuzia, mă distrug pe mine, distrug tot poporul care nu este de acord cu acești nemernici”, declara fugarul Ilan Șor.
„Luați mâna de pe Găgăuzia. Luați mâna de pe Moldova. Luați mâna de pe Găgăuzia.”
În 2023, Evghenia Guțul, cu sprijinul partidului ȘOR, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, consolidând astfel controlul de facto al lui Ilan Șor asupra regiunii. Pe fondul unei reacții slabe din partea autorităților de la Chișinău, în autonomie s-a conturat treptat un spațiu informațional separat.
„Erau emisiuni care erau dedicate intereselor lui Ilan Șor. Am văzut emisiuni clonate de la fostele televiziuni ale lui Șor care au mers încolo. Și cred că este crucial să mai amintim că acolo încă se retranslează canalele rusești care fac propagandă 24 din 24 de ore. Așa am obținut un spațiu informațional delimitat”, a explicat pentru „Alo, TV8”, expertul WatchDog, Andrei Curăraru.
Rolul de spectator al Chișinăului a favorizat amplificarea propagandei ruse în sudul țării, iar falsurile despre presupuse planuri de desființare a autonomiei s-au sedimentat rapid în percepția locuitorilor.
„Condamnă cu fermitate metodele totalitare folosite de autoritățile moldovenești împotriva Găgăuziei și cerem instituțiilor internaționale de profil să atragă atenția asupra situației scandaloase față drepturile omului și minoritățile etnice, și să oblige Chișinăul să oprească sufocarea poporului găgăuz”, declara purtătoarea de cuvânt a MAE din Rusia, Maria Zaharova.
„Facem apel către comunitatea găgăuză să se unească în jurul Comitetului Executiv al deputaților și să de a o ripostă fermă tentativelor unioniste din Moldova care încearcă să lichideze politic Găgăuzia și poporul găgăuz”, menționa activistul civic, Mihail Vlah.
Autonomia regiunii este garantată juridic de Constituție și de legea din 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei. La modul practic, acestea se manifestă prin: simboluri, tradiții și sărbători proprii, dar și prin instituții locale cu puteri legislative și executive. Mai mult, bașcanul ales prin vot direct este membru al guvernului central. Aceste prerogative au scopul de a proteja identitatea culturală locală, nu de a alimenta tensiunile interne.
„Trebuie să înțelegem spiritul constituției. Constituția a fost creată pentru păstrarea specificului cultural al Găgăuziei, nu pentru a le da nu știu, o pistă pentru independență, suveranitate și așa mai departe. Or, auzim voci, inclusiv anonime, canale de telegram de tipul Republica Găgăuzia, care cer separatism. Și asta e absolut inacceptabil. Trebuie să înțelegem că noi suntem un stat unitar și nu putem să interpretăm această autonomie ca o suveranitate, ca un stat în stat”, spune Andrei Curăraru.
Paradoxal, cele mai insistente voci în apărarea autonomiei evită adesea să abordeze problemele reale ale cetățenilor. Din 2010, UNESCO a inclus limba găgăuză pe lista limbilor aflate în pericol de dispariție. Însă, subiectul nu pare să trezească interes pentru reprezentații de la Comrat.
„Doamnelor și domnilor, foarte mult timp în autonomie s-a vorbit preponderent într-o limba care nu se află pe cale de dispariție. Și în același timp, limba voastră maternă se auzea tot mai puțin și mai puțin”, declara președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
O altă anomalie face trimitere la atitudinea autorităților de la Comrat față de parcursul european al țării. De regulă, minoritățile etnice susțin aderarea la UE, deoarece văd în aceasta o garanție a propriilor drepturi. Însă, unii lideri locali continuă să disemineze falsuri ce alimentează frica și tensiunile sociale.
„Mesajele pe care le primim de acolo sunt create pentru a crea acest conflict artificial între Găgăuzia și restul Republicii Moldova. Și ei sunt foarte interesați în asta. De ce? Pentru că așa își mobilizează mai bine alegătorul din interiorul autonomiei, care spun că uite: „Nu-i iubesc pe găgăuzi. Vor să ne ia autonomia” și așa mai departe. Un mesaj ușor de vândut în interiorul autonomiei”, a punctat expertul.
Republica Moldova este un stat unitar, iar acest principiu ar trebui să se regăsească în spațiului informațional, în respectarea legii și în relațiile dintre autorități și cetățeni.
