Nu mai pot respira în case și merg pe stradă cu ochii în lacrimi. Este plângerea locuitorilor din sectorul Rîșcani al capitalei, afectați de puful de plop. Oamenii spun că aerisirea apartamentelor a devenit imposibilă, deoarece puful trece și prin plasele de la geamuri. Medicii avertizează că aceste particule adună praf și bacterii, provocând alergii grave. De cealaltă parte, responsabilii de la Spații Verzi ridică din umeri - copacii sunt sănătoși și nu pot fi tăiați.
„Îți intră în ochi, pe față, ai mâncărimi, chiar ieri au am stat afară un pic și când am intrat în casă, până nu m-am spălat pe față nu a trecut mâncărimea. Dar cum să ne protejăm? Să ne punem, cum spun musulmanii, să punem paranjaua?”.
„- Oribil, nu ar trebui să fie plantați așa copaci. - Ce simțiți, mai exact? - Disconfort, gâdilare, chiar dacă nu suntem alergici, oricum este foarte inconfortabil.”
„- Mă deranjează un pic, dar mă bucur măcar că nu am alergie, pentru că sunt foarte multe persoane care într-adevăr suferă de la puf, dar spre bucuria mea nu am alergie. - Dar oricum vă deranjează? - Mă deranjează oricum, dar asta este natura. Când mergi, de exemplu cum mergem și acuma, intră în nas, în ochi, sigur că este deranjant și nu este plăcut dar așa este perioada, în schimb ne bucurăm de altceva”.
„Este greu, nici nu știu unde să mă ascund de el, dacă sincer, chiar acum vorbeam despre asta, cât poate dura asta, când se va termina? Chiar și pe sub ochelari intră, mereu îmi șterg nasul, este oribil”.
Unii dintre locuitorii din zonă ne-au spus că nu-i mai deranjează acest puf, așa cum s-au obișnuit deja de ani buni cu el.
„- Sunt bine, la noi lângă casă la fel sunt copaci de plop și puf. - Nu vă nimerește în ochi, nu vă deranjează? - Nu, pe mine nu”.
Responsabilii de la „Spații Verzi” spun că plopii canadieni care produc puf au fost plantați încă anii 1950. Aceștia ar urma să fie înlocuiți treptat cu specii de copaci care nu provoacă alergii.
,,Ei sunt încă sănătoși, ei sunt în vârstă, dar nu putem să facem acest lucru, să-i tăiem, să facem o campanie de tăiere a arborilor de plop. Dintre plopii care au fost sădiți în perioada sovietică au mai rămas circa 25 la sută, mulți dintre aceștia sunt învârstă și vor fi înlocuiți, însă acest lucru va fi făcut treptat. În ultimii 10 ani, asociația de gospodărire a spațiilor verzi nu a plantat și nici nu va planta arbori de plop canadian”, a menționat comunicatorul Asociației de Gospodărire a Spațiilor Verzi, Victor Nichituș.
Medicii alergologi precizează că nu puful de plop provoacă alergii, ci polenul, praful și bacteriile pe care le transportă. Printre simptome se numără strănutul, lăcrimarea și mâncărimea ochilor sau a nasului. Specialiștii recomandă măsuri de protecție în această perioadă.
„Este foarte important ca oamenii care au alergie să se plimbe mai puțin în locurile unde este înflorit, unde este mult puf de plop, este important ca oamenii cu alergii să poarte chiar mască dacă nu pot altfel să evite contactul cu plopii, cu puful de plop, să îmbrace ochelari, ca să nu irite ochii și bineînțeles că locuințele la acești oameni, obligatoriu pe geamuri să fie plase antimoschiți, fiindcă astfel, cât de cât se minimalizează pătrunderea în încăpere a pufului acesta de plopi”, a subliniat medicul alergolog, Tatiana Gorleco.
În municipiul Chișinău au mai rămas circa șapte mii de plopi canadieni care au fost plantați între anii 1950 - 1955, în special în sectoarele Rîșcani și Botanica.
