Creștinii ortodocși din Republica Moldova marchează astăzi Duminica Mare, cunoscută și ca sărbătoarea Rusaliilor, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul bisericesc. Aceasta are loc la 50 de zile după Paști și simbolizează Pogorârea Sfântului Duh asupra Apostolilor, moment considerat începutul misiunii Bisericii Creștine în lume.
Ce sunt Rusaliile
Rusaliile reprezintă sărbătoarea care încheie ciclul pascal, fiind prăznuită la 50 de zile după Învierea Domnului, motiv pentru care mai este numită și Cincizecime, potrivit enciclopediei Britannica. În această zi este sărbătorită Pogorârea Sfântului Duh, eveniment anunțat de Iisus Hristos la Cina cea de Taină: „Eu vă spun adevărul. Vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, îl voi trimite la voi”.
În calendarul ortodox, Rusaliile sunt prăznuite întotdeauna în a opta duminică după Paști, motiv pentru care mai este numită și Duminica Mare, fiind una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății.
Din punct de vedere teologic, această sărbătoare marchează începutul misiunii Bisericii în lume, considerată momentul în care ia ființă în mod văzut comunitatea creștină. Termenul „Rusalii” provine din latinescul „Rosalia”, legat de grecescul „rusalía” și de forma slavonă „Rusalija”, având în timp legături și cu simbolistica florilor.
În tradiția bizantină, Rusaliile sunt urmate de Lunea Sfântului Duh, când este celebrată Sfânta Treime. Durata sărbătorii diferă în funcție de regiune: în Moldova și Transilvania ține trei zile, în Muntenia și Oltenia șapte zile, iar în Banat opt zile.
Când a apărut sărbătoarea Rusaliilor
Potrivit părintelui profesor Ene Braniște, Rusaliile sunt printre cele mai vechi sărbători creștine, alături de Paști, fiind celebrate încă din perioada Sfinților Apostoli. În primele secole, Cincizecimea era o sărbătoare dublă, care includea atât Pogorârea Sfântului Duh, cât și Înălțarea lui Hristos. În jurul anului 400, cele două sărbători s-au separat.
Această sărbătoare este menționată și în canonul 20 al Sinodului I Ecumenic de la Niceea din anul 325, conform surselor religioase.
Prin lucrarea Duhului Sfânt, Dumnezeu Fiul S-a întrupat, iar prin Duhul Sfânt este împărtășită viața lui Hristos oamenilor. Pogorârea Duhului Sfânt este văzută ca momentul în care lucrarea mântuirii se extinde către omenire, iar Biserica ia naștere ca realitate vie.
De aceea, în slujbele ortodoxe, rugăciunea către Duhul Sfânt „Împărate Ceresc, Mângâietorule…” are un loc central, fiind invocată la începutul multor slujbe.
Binecuvântarea ramurilor de tei și nuc
Cu ocazia Rusaliilor, în biserici se citesc rugăciuni speciale de binecuvântare a ramurilor de tei și nuc, considerate simboluri ale darurilor Sfântului Duh. Acest obicei este întâlnit nu doar în spațiul ortodox local, ci și în tradiția de la Ierusalim, Constantinopol sau Damasc.
Ramurile sfințite sunt apoi împărțite credincioșilor, simbolizând limbile de foc descrise în „Faptele Apostolilor”, prin care Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli. În urma acestui moment, apostolul Petru a ținut o predică ce a dus la botezul a aproximativ 3.000 de oameni, considerat începutul comunității creștine.
Credințe populare legate de Rusalii
În tradiția populară, Rusaliile sunt asociate și cu credințe despre ființe supranaturale asemănătoare ielelor, considerate aducătoare de necazuri. Se spune că aceste spirite pot pedepsi oamenii care nu respectă sărbătoarea.
Moșii de vară, marcați în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, sunt dedicați pomenirii celor adormiți. În credința populară, se consideră că sufletele morților revin temporar în această perioadă și apoi se întorc în lumea de dincolo.
Pentru ca acest proces să fie unul liniștit, oamenii obișnuiau să organizeze ritualuri, să împodobească gospodăriile cu ramuri verzi și să pregătească pomeni.
Unele obiceiuri sunt încă păstrate în zone rurale, mai ales în Bucovina, unde Rusaliile sunt însoțite de practici tradiționale și slujbe speciale.
Obiceiuri și tradiții de Rusalii
În diverse regiuni, oamenii folosesc plante precum usturoiul, pelinul sau leușteanul ca mijloace de protecție împotriva spiritelor rele. În unele locuri se practică ritualuri zgomotoase pentru alungarea răului.
Există și tradiții precum „udatul nevestelor” sau dansul călușarilor, considerat un ritual de vindecare și protecție.
De asemenea, se spune că vremea de Rusalii poate prevesti vara: dacă este frumos, sezonul va fi unul roditor.
Ce nu este bine să faci de Rusalii
Potrivit tradiției, în ziua de Rusalii nu este recomandat să se muncească la câmp, să se construiască sau să se facă activități grele, deoarece se crede că acest lucru poate atrage ghinion.
De asemenea, se evită conflictele, certurile și tensiunile, ziua fiind considerată una a liniștii și împăcării. În credința populară, se mai spune că nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te afli departe de casă în această perioadă.
În trecut, în epoca bizantină, manifestările publice considerate indecente erau interzise în timpul sărbătorii, pentru a păstra caracterul ei sacru.
