În Moldova anului 2026 mai există oameni care, cel mai probabil, se vor culca astăzi flămânzi. Peste 15 la sută dintre moldoveni mai trăiesc într-o sărăcie extremă, iar statul îi calculează ca și săraci, lipiți pământului pe toți cei care au un venit mai mic de 3.000 de lei pe lună. Biroul Național de Statistică susține că, cel puțin anul trecut, populația rurală era de aproape două ori mai săracă decât cea urbană, iar bătrânii se pare că sunt dintre cei mai necăjiți.
„- Comercializați miere. De unde o luați? - De la doi nepoți de-ai mei. Am noroc de ei, că muncesc. I-am spus să mi-o dea mie, ca să mă pot hrăni și eu oleacă, iar el mi-a adus-o, săracul, cu mașina. Mi-o ridică sus, pentru că eu nu pot. Apoi, dintr-un borcan vândut, îmi rămân și mie 10-15 lei”, a spus Ion Scurtu.
La cei 76 de ani ai săi, Ion Scurtu face zilnic 200 de kilometri ca să ajungă de la Zgărdești, Telenești, până la o piață din Chișinău, unde vinde miere. Spune că și-ar trăi liniștit bătrânețea pe prispa casei, doar că pensia de 3.000 de lei, după jumătate de secol de muncă, se duce practic toată pe medicamente.
„Mă ajută un verișor de-al meu, dar și el e în vârstă, e cu 10 ani mai mic ca mine. Eu am muncit 50 de ani, am document. Aș dori să fiu și eu răsplătit ca lumea, dar cu părere de rău avem ce avem”, a menționat Ion Scurtu.
Din păcate, povestea de viață a lui Ion Scurtu nu este un caz izolat. Zeci sau poate chiar sute de pensionari din jurul Chișinăului ajung la oraș când abia se crapă de zi ca să câștige câțiva bănuți.
„Ce am în ogradă aceea vând, ce găsesc: ouă, usturoi, ceapă. Mai ținem pe lângă casă câte o pasăre, pentru că să te hrănești doar din produse pe care trebuie să le cumperi... n-ai de unde. Mănânci pâine goală, dar și pentru aceea trebuie să ai făină în pod să o coci”, a spus o pensionară.
Unii sociologi afirmă că percepția oamenilor despre sărăcie este una extrem de relativă. În timp ce unii se cred bogați cu salariu de zece mii de lei, alții se văd săraci și cu 50 de mii.
„Tind să cred că nu întotdeauna opinia publică corelează foarte strâns cu evoluția indicatorilor obiectivi sau semi-obiectivi cum ar fi rata sărăciei. La noi în continuare marea parte - mai mult de jumătate din cetățeni consideră că trăim prost și că lucrurile merg într-o direcție greșită, dar și obiectiv noi în continuare suntem o societate destul de săracă”, a declarat sociologul Vasile Cantarji.
Întrebat dacă în ultimii zece ani percepția societății este că trăim mai bine sau, dimpotrivă, Vasile Cantarji crede că percepția societății este că în 2016 în Republica Moldova era mai puțină democrație, dar se trăia ceva mai bine. După care au apărut și factorii obiectivi care ne influențează calitatea vieții.
„În 2019 când am avut criza COVID,, ulterior crizele energetice, iar cea mai mare criză în regiune este atacul Federației Ruse asupra Ucrainei vecine - atunci au crescut puternic prețurile ca urmare a unei inflații mari”, a explicat sociologul Vasile Cantarji.
Cu un Produs Intern Brut de 19.700 de dolari pe cap de locuitor, Republica Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, fiind urmată la o diferență foarte mică de Kosovo, Ucraina și Bosnia și Herțegovina.
