În mai multe școli din țară, ultimul sunet de clopoțel nu a însemnat doar începutul vacanței de vară, ci apusul unei epoci. În lipsă de copii, unele școli se închid, iar clădirile sunt predestinate degradării. Așa se va întâmpla, cel mai probabil, și la Tălăiești, raionul Hîncești, unde după 130 de ani de activitate se pune lacătul pe gimnaziul din sat. Astfel, festivitatea ultimului sunet amintea mai degrabă de un prohod decât de sărbătoare.
Ultimul sunet de clopoțel a fost dat de cel mai vârstnic absolvent al școlii din sat.
„Astăzi nu este ușor să rostim cuvântul „sfârșit”, dar îl rostim. Chiar dacă activitatea școlii se încheie, valoarea ei nu dispare”.
Efimia Șterbet a absolvit șapte clase la școala din sat în 1953:
„Ne-au grămădit pe toți, o clasă rusă și o clasă moldovenească. La moldoveni s-au grămădit peste 20 de elevi, dar la ruși mai mulți și, timp de două, trei luni, am rămas unsprezece elevi”.
Atunci erau puțini copii din cauza războiului, acum însă spune că toți fug din sat după o viață mai confortabilă. Pentru profesori, închiderea gimnaziului aduce multă incertitudine. Aceștia spun că încă nu știu unde își vor continua activitatea, iar schimbările sunt greu de acceptat după anii petrecuți în aceeași școală.
„Este dureros, nu știu cum aș putea să spun, dar este de nedescris. Nu cunoaștem unde ne vom continua activitatea, atât eu, cât și colegii mei. Nu aș vrea să mă deplasez dintr-o instituție în alta, mi-i foarte greu”, a declarat directoarea gimnaziului, Nadejda Bostan-Chirinciuc.
Emoții mari au trăit și părinții. Ei spun că odată cu închiderea școlii dispare o parte din istoria satului, pentru că mulți dintre ei au învățat aici.
„Ne pare rău, pentru că vom trece pe drum și va fi foarte trist, ne vom uita spre acest gimnaziu, unde și eu am învățat aici”.
„Ne pare foarte rău, eu tot am învățat în școala aceasta, și băiatul tot aici a învățat. Pentru mine a fost șoc că s-a închis”.
Pentru tinerii care au crescut pe aceste holuri, despărțirea pare ireală. Astăzi au pășit, pentru ultima oară, în școala care le-a fost a doua casă.
„Sunt un pic emoționată, deoarece termin nouă clase și îmi amintesc când eram micuță, când veneam aici. Îmi amintesc cum profesorii ne învățau să scriem, să citim, ne ghidau”.
„Nu îmi vine a crede că am absolvit și că am petrecut nouă ani în această școală minunată. După finalizarea clasei a noua, mă voi duce și voi învăța în localitatea vecină”.
La eveniment a fost prezent și deputatul Iurie Levinschi, care a absolvit această școală în urmă cu 39 de ani.
„Păcat că așa instituție care au trecut prin ea multe generații se închide. Noi vrem ca copii noștri să aibă studii calitative și criza de profesori din această instituție a dus la aceasta ca, elevii să treacă într-o instituție mult mai mare și mai spațioasă”, a declarat deputatul Iurie Levinschi.
Gimnaziul din Tălăiești devine imaginea vie a depopulării rurale în Republica Moldova. Dacă acum zece ani instituția avea peste 80 de elevi, astăzi au mai rămas doar 62, iar aproape un sfert dintre ei sunt absolvenți. Situația din acest sat reflectă realitatea din alte peste 70 de instituții de învățământ din țară, care urmează să fie reorganizate din cauza numărului mic de elevi.
Instituția a fost fondată în anul 1892 și își închide activitatea după mai bine de un secol. Elevii își vor continua studiile la Liceul „Dimitrie Cantemir” din satul Crasnoarmeiscoe, unde învață mai mult de 200 de copii.
