Mai puține sesizări privind violența asupra copiilor au ajuns anul trecut la Procuratură. În 2025, au fost pornite 868 de cauze penale, cu aproximativ 11% mai puține decât în anul precedent. Autoritățile spun însă că scăderea nu înseamnă că problema a fost rezolvată. Sistemul are în continuare dificultăți la investigarea și gestionarea acestor cazuri. Subiectul a fost analizat în cadrul unor audieri publice la Parlament.
Potrivit datelor prezentate de Procuratură, anul trecut, 938 de copii au fost victime ale violenței, față de 1068 în anul precedent. Jumătate dintre cazurile raportate vizează abuzuri sexuale. În 41 de situații, copiii au fost victime ale violenței sexuale în familie, iar alte 13 cazuri se referă la ademenirea minorilor în scopuri cu caracter sexual.
În cadrul audierilor, autoritățile au discutat despre necesitatea consolidării mecanismelor de protecție a copilului, dar și despre alinierea sistemului la standardele europene. Una dintre problemele semnalate ține de durata prea mare a unor procese penale.
„Situațiile în care durata proceselor este extinsă, cum a fost cazul discutat recent care a durat 11 ani, reprezintă o lovitură directă asupra recuperării psiho-emoționale a minorului. Audierea copilului trebuie să aibă loc imediat, respectând cu strictețe principiul diligenței absolute”, a explicat Vasile Coroi, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului.
Și Procuratura Generală recunoaște că există dificultăți în investigarea acestor cazuri. Potrivit Tatianei Gulea, procuror-șef al Secției Urmărire Penală, „chiar dacă procentul cauzelor trimise în instanță în care victimele sunt minori a crescut la aproape 60%, observăm obstacole de ordin practic: aplicarea neunitară a procedurilor, fluctuația de cadre și lipsa specialiștilor psihologi calificați care să ofere asistență intervievatorului”.
În cadrul audierilor au fost semnalate și probleme legate de condițiile în care sunt audiați copiii. Unele camere nu sunt amenajate corespunzător, ceea ce poate face procedura și mai dificilă pentru victime. Iar într-un caz, o copilă de 12 ani, aflată în grija unei asistente parentale profesioniste, ar fi fost agresată sexual de către soțul femeii.
Autoritățile spun că vor continua reformele, inclusiv prin extinderea modelului Barnahus. Este vorba despre centre speciale unde copiii victime ale abuzurilor pot fi audiați și ajutați într-un singur loc, fără să fie plimbați de la o instituție la alta. Proiectul este realizat cu sprijinul UNICEF și al altor parteneri instituționali.
Secretarul de stat la Ministerul Justiției, Lilian Apostol, a declarat că scopul este ca legislația Republicii Moldova să fie apropiată de standardele europene. Totuși, problema principală ține de modul în care legile sunt aplicate în practică:
„Este nevoie de o interpretare unică și de o abordare coerentă. Problemele sunt mai degrabă instituționale decât legislative”.
Ce trebuie să facă o persoană care a fost violată:
- Caută siguranță imediat – pleacă din locul periculos și sună la 112.
- Mergi cât mai repede la spital – nu te spăla, nu schimba hainele, pentru a păstra dovezile. Cere o expertiză medico-legală.
- Depune plângere la poliție – direct la Inspectoratul de Poliție sau prin apel la 112. Poliția este obligată să investigheze cazul.
- Cere sprijin legal și psihologic – poți solicita avocat gratuit și ajutor de la organizații ca La Strada (0 800 800 80) sau Centrul de Drept al Femeilor.
- Notează ce îți amintești – când, unde, cum s-a întâmplat, cum arăta agresorul etc. Detaliile sunt importante pentru anchetă.
Reporter stagiar: Dumitru Paniș
