Moldova a devenit țară candidată la UE datorită războiului din Ucraina și răspunsului pe care Bruxellesul l-a dat agresiunii ruse. Declarația a fost făcută de fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, invitat la emisiunea „Întreabă Ghețu” de la TV8. Deputatul PAS, Dinu Plîngău, este de aceeași opinie și susține că războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina a avut un rol major.
„Este o bucurie cu gust amar și cu sânge vărsat de Ucraina. Negocierile de aderare și, în general, faptul că am devenit stat candidat se datorează faptului că Uniunea Europeană a avut un răspuns la agresiunea Rusiei față de Ucraina și atunci a propus Moldovei și Ucrainei să devină stat candidat, din senin. Asta este firul roșu în ceea ce privește aderarea, de asta nu au început negocieril și de asta este la pachet cu Ucraina. Să nu ne facem iluzii, nu suntem noi principalii, este meritul Ucrainei”, a menționat Dorin Chirtoacă.
Fostul edil al Capitalei a menționat că dacă Republica Moldova va avea undă liberă la negocieri și va fi deschis clusterul 1, actuala guvernare ar trebui să își pregătească un înlocuitor. Potrivit acestuia, ar fi nevoie de o alternativă proeuropeană, care, în prezent, nu se regăsește printre forțele politice actuale.
„Să pregătească înlocuitorul - asta e condiția numărul 1. Să ajungă în opoziție, iar în locul lor să vină alții, la fel de pro-europeni, să avem tot timpul guvernări stabile proeuropene. Nu avem o alternativă proeuropeană”, a menționat Chirtoacă.
De cealaltă parte, deputatul PAS, Dinu Plîngău, susține că parcursul european al Republicii Moldova se datorează și opțiunii exprimate de cetățeni:
„Evident o consecință majoră a jucat războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina. S-au schimbat foarte mult consecințe politice în regiune și în întreaga lume. Este evident că această deschidere este și datoria cetățenilor Moldovei care au manifestat o voință politică la referendum, cât și la ultimele scrutine electorale”.
Plîngău a menționat că, dacă la guvernare ar fi existat o majoritate mai sceptică față de integrarea europeană, Republica Moldova nu ar fi avut aceeași oportunitate de a începe negocierile sau de a progresa pe dimensiunea valorilor fundamentale.
Deputatul PAS susține că formațiunea de guvernare nu trebuie să se gândească la o alternativă, ci la obținerea unui nou mandat, în timp ce celelalte partide ar trebui să demonstreze că pot propune o agendă credibilă.
Totodată, Dinu Plîngău a precizat că termenul de aderare depinde de agenda internă și de ritmul reformelor: „Dacă înainte ar fi fost suficient să implementăm o anumită legislație într-un domeniu, acum se analizează și capacitatea noastră de implementare”.
TV8.md amintește că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat țara vecină. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.
În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.
În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova ar putea deveni monedă de schimb în jocul marilor puteri pentru influența din regiune. Potrivit oficialei, lumea este incertă și periculoasă pentru țări mici, precum este Republica Moldova. În acest context, șefa statului a precizat că aderarea la Uniunea Europeană ar fi cea mai bună soluție pentru supraviețuire.
