Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1731: Drone în Moldova, duhul păcii și summit încheiat. Putin amenință, iar Zelenski vede „șansa uriașă”

Pericolul valurilor de căldură și umiditate de peste 70%: Primele simptome de stres termic pot părea banale

Emilia (100)
12 iunie 2026, ora 15:12
foto generată de IA

După zile toride cu temperaturi de peste +30°C, ploile și umiditatea ridicată, de peste 70%, fac ca organismul să resimtă oboseală, amețeli și dificultăți de concentrare. În aceste condiții, chiar și activitățile obișnuite pot deveni epuizante. Doctorul în științe medicale Dumitru Cheptea explică cine este cel mai vulnerabil, ce simptome nu trebuie ignorate și ce măsuri trebuie luate pentru a evita probleme serioase de sănătate.

„În evaluarea impactului asupra sănătății nu analizăm exclusiv temperatura aerului, ci conceptul de stres termic ce reflectă efectul combinat al temperaturii, umidității, radiației solare și vitezei curenților de aer asupra organismului”, explică Dumitru Cheptea, doctor în științe medicale, asistent universitar din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Potrivit specialistului, umiditatea sporită reduce capacitatea organismului de a se răci prin transpirație, ceea ce poate amplifica efectele căldurii.

De ce 30 de grade nu sunt întotdeauna la fel?

Diferența dintre o zi uscată și una cu umiditate ridicată este semnificativă. În condiții normale, transpirația ajută corpul să elimine excesul de căldură. Atunci când aerul este deja încărcat cu vapori de apă, acest mecanism funcționează mult mai greu.

„În schimb, la 30°C și o umiditate de 80%, aerul este deja saturat cu vapori de apă, iar transpirația se evaporă mult mai greu. Persoana continuă să transpire abundent, însă răcirea efectivă a corpului este redusă”, a menționat doctorul în științe medicale.

În aceste condiții, organismul este nevoit să depună un efort suplimentar pentru a-și menține temperatura normală, ceea ce poate afecta sistemul cardiovascular, rinichii și chiar capacitatea de concentrare:

„La nivel de sistem nervos central, chiar și o deshidratare de 1–2% din masa corporală poate afecta performanța cognitivă, memoria operativă, timpul de reacție și capacitatea de concentrare.”

Cine trebuie să fie cel mai atent?

Cele mai expuse categorii sunt persoanele în vârstă, pacienții cu diabet, cei care suferă de afecțiuni respiratorii, femeile însărcinate, copiii mici și persoanele care lucrează în aer liber. 

Totodată, doctorul avertizează că pacienții cu boli cardiovasculare se numără printre cei mai afectați în perioadele cu temperaturi ridicate:„Studiile efectuate în timpul valurilor de căldură din Europa au demonstrat creșteri importante ale spitalizărilor și mortalității prin infarct miocardic, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.”

Primele semne că organismul nu mai face față

Potrivit specialistului, primele simptome pot părea banale, însă ele indică faptul că organismul începe să fie suprasolicitat de căldură și umiditate: „În stadiile inițiale, persoana poate observa că transpiră mai mult decât de obicei, însă, paradoxal, nu simte o senzație de răcorire. Apar senzația de căldură persistentă, slăbiciunea generală, oboseala nejustificată, dificultățile de concentrare și durerile de cap. Mulți descriu această stare ca pe o „lipsă de energie” sau senzația că „nu mai au putere nici pentru activități simple.”

Medicul spune că astfel de manifestări apar frecvent atât în rândul persoanelor care muncesc în aer liber, cât și al vârstnicilor care locuiesc în spații supraîncălzite: „Un exemplu tipic este cel al unui lucrător în construcții care, după câteva ore de muncă în condiții de temperatură ridicată și umiditate crescută, începe să transpire abundent, simte palpitații, devine amețit și constată că nu mai poate efectua activități care anterior nu îi puneau probleme. În mod similar, o persoană vârstnică aflată într-un apartament supraîncălzit poate prezenta somnolență, confuzie ușoară și refuzul consumului de lichide, semne care sunt adesea interpretate greșit ca fiind manifestări ale vârstei.”

Dumitru Cheptea avertizează că efectele nu se limitează la disconfortul fizic, ci pot afecta inclusiv capacitatea de concentrare și luare a deciziilor: „Studiile arată că înainte de apariția complicațiilor severe pot apărea dificultăți de concentrare, încetinirea timpului de reacție, erori de judecată și iritabilitate. Din acest motiv, în perioadele de căldură și umiditate ridicată crește riscul accidentelor de muncă, al accidentelor rutiere și al altor incidente asociate reducerii performanței cognitive.”

Ce recomandă medicii?

În contextul temperaturilor ridicate, medicul Dumitru Cheptea recomandă măsuri de protecție adaptate fiecărei categorii de populație. În general, ar trebui să ne hidratăm regulat, să evităm expunerea la soare în între orele 11:00 și 16:00 și să limităm efortul fizic în această perioadă.

Persoanele vârstnice trebuie să consume lichide chiar și atunci când nu simt sete și să fie monitorizate de familie sau apropiați, deoarece deshidratarea se poate manifesta prin confuzie, somnolență sau slăbiciune accentuată.

Pacienții cu boli cardiovasculare, diabet sau afecțiuni respiratorii sunt îndemnați să evite expunerea prelungită la căldură, să își monitorizeze atent starea de sănătate și să nu modifice tratamentul fără recomandarea medicului. 

O atenție deosebită trebuie acordată copiilor mici și femeilor însărcinate, care sunt mai vulnerabili la efectele temperaturilor ridicate. În același timp, persoanele care lucrează în aer liber se confruntă cu un risc crescut de epuizare termică și insolație, motiv pentru care sunt recomandate pauzele regulate, odihna la umbră și consumul frecvent de lichide. Specialistul avertizează că apariția crampelor musculare nu trebuie ignorată, deoarece poate fi un semn că nivelul de săruri și apă din corp nu este echilibrat.

Când trebuie solicitat ajutor medical

Printre primele semne care nu trebuie ignorate se numără amețelile persistente, senzația de leșin și problemele de echilibru, explică doctorul:

„Aceste manifestări pot indica deshidratare semnificativă, hipotensiune arterială sau afectarea perfuziei cerebrale. De exemplu, dacă o persoană se ridică în picioare și are senzația repetată că „îi fuge pământul de sub picioare”, vede încețoșat sau trebuie să se sprijine pentru a nu cădea, nu mai este vorba doar despre disconfort termic. Palpitațiile, senzația că inima bate foarte repede, neregulat sau „sare din piept”, reprezintă un alt motiv important de evaluare medicală, în special la persoanele cu antecedente cardiovasculare.”

Este recomandat să ne adresăm la medic dacă simptomele persistă după repaus și hidratare:

„O persoană ar trebui să întrerupă imediat activitatea fizică, să se deplaseze într-un loc răcoros și să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă mai mult de 30–60 de minute în ciuda repausului și hidratării sau dacă acestea se agravează progresiv.”

Semnele care impun intervenție urgentă includ confuzia, dezorientarea, pierderea cunoștinței, dificultățile severe de respirație sau durerea toracică. Potrivit medicului, aceste simptome pot indica instalarea insolației, cea mai gravă formă de afectare indusă de căldură.

Dumitru Cheptea subliniază că unele simptome necesită intervenție medicală rapidă. Persoanele cu boli respiratorii trebuie să solicite ajutor dacă observă agravarea dificultăților de respirație, senzație de sufocare sau necesitatea utilizării mai frecvente a inhalatoarelor.

La vârstnici, simptomele pot fi mai puțin evidente și se pot manifesta prin somnolență excesivă, lipsă de energie, refuzul alimentelor și lichidelor sau dificultăți de comunicare. În cazul copiilor mici, semnele de alarmă includ somnolența neobișnuită, buzele uscate, refuzul lichidelor, scăderea urinării, iritabilitatea accentuată și febra persistentă, întrucât deshidratarea severă poate apărea foarte rapid.

Medicul îndeamnă populația să nu ignore simptomele care apar în perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate mare, chiar dacă la început acestea pot părea simple manifestări ale oboselii.

„Mesajul principal pentru populație este simplu: dacă simptomele depășesc nivelul unui disconfort obișnuit și încep să afecteze capacitatea de a gândi, de a merge, de a respira normal sau de a desfășura activități cotidiene, este momentul să fie solicitat ajutor medical. În perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate crescută, intervenția precoce poate preveni complicații severe și poate salva vieți”, concluzionează Dumitru Cheptea.

Reporter stagiar: Dumitru Paniș

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente