În contextul marcării a 85 de ani de la primele deportări staliniste din Basarabia, vineri, 12 iunie, în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”. La eveniment a fost prezent și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a anunțat că autoritățile vor elabora sancțiuni pentru persoanele care neagă atrocitățile regimului stalinist.
Anunțul a fost făcut în contextul în care spicherul Legislativului a comentat incidentul din plenul Parlamentului, când deputații comuniști au refuzat să țină un moment de reculegere în memoria victimelor primului val al deportărilor staliniste, în cadrul ședinței plenare din 11 iunie.
„Cum era firesc și corect, am propus să ținem un minut de reculegere în memoria victimelor. Mare mi-a fost supărarea, când unii dintre aleșii poporului au stat fără niciun simț. Un lucru care m-a supărat. Cred că este un sentiment pe care îl împărtășim noi toți cei care avem bunul simț, educația de acasă și respectul pentru buneii noștri”, a declarat Grosu.
În acest context, autoritățile urmează să elaboreze în zilele următoare un proiect de lege care va sancționa persoanele ce neagă atrocitățile regimului stalinist.
„Am constat cu tristețe o nedreptate, că noi trebuie să corectăm un lucru. Și noi îl vom face foarte repede. Așa cum există prevederi de felul acesta pentru alte atrocități care le-au comis alte regimuri totalitate pe teritoriul Republicii Moldova. Noi o să corectăm”, a explicat Grosu.
Totodată, ministrul Culturii a numit „semn de respect” organizarea expoziției din centrul Capitalei: „În această noapte se împlinesc 85 de ani de atunci de când mii de familii de pe teritoriul actual al Republicii Moldova au fost duși în Siberia. Este și o lecție de istorie despre tragediile și despre pagubele pe care le pot aduce regimurile totalitare. Trebuie să învățăm din trecutul nostru”, a declarat ministrul Culturii.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, șeful Executivului, Alexandru Muteanu, a adus un omagiu victimelor deportărilor staliniste, menționând că memoria acestora ne obligă să construim o societate în care asemenea tragedii să nu se mai repete.
„Au fost despărțite familii, au fost frânte destine și au fost curmate vieți nevinovate. Pentru mulți dintre noi, această tragedie este parte din istoria familiei. Bunelul meu, tatăl tatălui meu, a fost deportat. Nu am avut șansa să-l cunosc. S-a întors acasă grav bolnav, după ani de suferință și muncă forțată, și a murit mult prea tânăr. Ca și în familia mea, în mii de alte familii din Republica Moldova există astfel de istorii care se transmit din generație în generație”, a scris Munteanu.
Potrivit premierului, deportările au reprezentat o crimă îndreptată împotriva unor persoane nevinovate și o tentativă de a distruge comunități, identități și destine.
„Trebuie să ne cunoaștem istoria și să o transmitem mai departe copiilor noștri. Vorbind despre aceste tragedii, înțelegem mai bine cât de prețioase sunt libertatea, demnitatea și dreptul fiecărui om de a trăi în siguranță”, a adăugat el.
Cu un mesaj de comemorare a venit și președinta Maia Sandu, care a calificat evenimentele din 12-13 iunie 1941 drept „una dintre cele mai mari tragedii din istoria țării”.
„Zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor - familii întregi destrămate și nenumărate destine frânte de un sistem care a încercat să ne suprime ființa națională. Astăzi, ne înclinăm în fața celor care au avut atunci de suferit și în fața puterii lor de a-și păstra demnitatea, credința și speranța. În memoria lor, avem datoria să apărăm valorile pentru care acești oameni au plătit un preț cumplit: libertatea, identitatea și dreptul de a trăi fără frică. Pentru că un neam care își cunoaște istoria este mai puternic și mai greu de dezbinat. Așadar, comemorarea deportărilor este deopotrivă despre trecut și despre viitorul democratic pe care îl construim împreună”, a scris Sandu.
Șefa statului a invitat cetățenii să viziteze expoziția de vagoane: „Prin cunoașterea și rostirea adevărului, cinstim amintirea tuturor celor forțați să-și părăsească locurile de baștină și putem împiedica răspândirea minciunilor celor care neagă sau falsifică ororile epocii sovietice”.
Expoziția va fi deschisă pentru vizitare până pe 6 iulie, zilnic, între orele 09:00 și 21:00. Programul include, de asemenea, o serie de evenimente speciale: pe 21 iunie vor fi proiectate filme despre represiunile sovietice, provenite din rezervele Arhivei Naționale; pe 28 iunie va fi prezentat un spectacol tematic; iar pe 6 iulie va avea loc un eveniment special dedicat deportărilor din noaptea de 6 spre 7 iulie 1949.
În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, peste 30.000 de oameni din Basarabia au fost ridicați din propriile case, îngrămădiți în vagoane de marfă și deportați la mii de kilometri distanță, în Siberia și Kazahstan, în condiții inumane.
