Dacă anii trecuți, la începutul verii, tarabele erau deja pline cu roșii moldovenești, acum tomatele produse acasă sunt o raritate. Piețele, dar mai ales magazinele, sunt pline cu roșii de import, iar producătorii locali spun că primăvara friguroasă le-a dat planurile peste cap. În localitățile unde legumicultura este principala sursă de trai, oamenii încearcă să țină pe linia de plutire o meserie tot mai greu de practicat. De ce recolta ajunge mai târziu decât de obicei și cum se descurcă producătorii locali, aflați din reportajul ce urmează.
„În timp ce anii trecuți tarabele din piață erau pline cu roșii moldovenești, anul acesta sunt mai greu de găsit. Din cauza vremii capricioase din această primăvară, recolta a întârziat, iar producția locală a ajuns mai târziu pe piață. Astăzi, roșiile autohtone se vând doar la câteva tarabe, în timp ce majoritatea comercianților oferă roșii de import. Prețul însă a rămas aproape neschimbat comparativ cu anul trecut, pentru un kilogram de roșii moldovenești, cumpărătorii plătesc în jur de 45 de lei.”, a declarat reporterul.
„Toate sunt aduse. -De unde sunt aduse? Albania, Turcia. Sunt mulțumiți cumpărătorii, până vor ieși ale noastre. Se cumpără câte două-trei roșii, nu mai mult.”, a spus un vânzător.
„Prea multă ploaie a fost și de aceasta și prețul este mai mare și producția moldovenească așa a ieșit pe piață.”, a spus un cumpărător.
„Multă cheltuială la ele, în seră, de făcut focul, lumina se cheltuie. La toți li se pare că e scump, dar nu este așa de scump că, lucrul este mai scump. -Aveți cumpărători, este cerere? Cât de puțini, dar sunt, care are bani vine și cumpără.”, a spus un producător.
Majoritatea cumpărătorilor spun că preferă roșiile autohtone, pe care le consideră mai gustoase.
„Cine ar spune importate? Ale noastre moldovenești sunt cele mai gustoase. De ce oamenii aduc turcești, în sat care lucrează, unde să le vândă?”, a spus un cumpărător.
„Toate matincă sunt aduse, puține care sunt moldovenești. Deja nici nu mai întreb, că peste tot spun una și aceeași, toate sunt moldovenești.”, a spus un cumpărător.
Sezonul abia începe, iar în satul Dubăsarii Vechi din raionul Criuleni, considerat „patria roșiilor moldovenești”, munca este în toi. Majoritatea localnicilor trăiesc din cultivarea legumelor.
„-De câți ani vă ocupați de creșterea roșiilor, castraveților? -De mici ne ocupăm. Dar este o muncă profitabilă, vă hrăniți din asta, da? -Of, dacă nu aș mai face și asta, cu pensia noastră, ce să ne ajungă. -Ați vândut vara aceasta roșii, castraveți? -Abia am început, cu opt, șapte lei. -Ieftin, nu vă ajunge? -Nu.”, au spus agricultorii.
Soții Aștifeni cultivă roșii de o viață și tot ei le vând la Piața Centrală. Spun că cea mai mare problemă rămâne lipsa piețelor de desfacere.
„Am ajuns și pe la Otaci cu roșii, pe la Hîncești, Călărași, prin Ucraina când era cu uniunea sovietică. Sunt aduse multe de peste hotare, noi creștem sezonier, doar pe timp de vară, dar anul împrejur orașul trebuie hrănit, așa se aduce de peste hotare și noi nu avem nimic cu asta. Orice copeică pe care o facem, întâi o dăm, pe peliculă, pe lemne, pe picurătoare, și rămâi cu nimic.”, au spus soții Aștifeni, agricultori.
În familia Speianu, munca în seră este o activitate la care participă toți membrii, de la mic la mare.
„Ajut la ce îmi spune mama, rup frunzele, buruianul, prășesc. -Dar când ai școala, reușești? Da, vin acasă, fac temele, merg la activități și după merg și lucrez.”, a declarat Anastasia Speianu, agricultoare.
Cu toate acestea, dificultățile financiare îi fac să se gândească tot mai des la plecarea peste hotare.
„Avem în jur de 10 sere în care noi nu am plantat în toate, pentru că investițiile sunt foarte mari, cât investim în agricultură atât scoatem și iar investim, este foarte greu.”, a declarat Anastasia Speianu, agricultoare.
În timp ce unii producători sunt bântuiți de gândul migrației, alții revin acasă pentru a investi în agricultură. Ion Rebeja are 27 de ani și, după doi ani de muncă în Marea Britanie s-a întors în Moldova.
„Am decis să muncesc la mine în țară, să ridic țara noastră și chem câți mai mulți oameni, la ei acasă, în Moldova, să lucrăm. În 20 de ari de sere, muncesc singur, am roșii și castraveți. Pentru a avea așa roadă frumoasă începem sezonul de pe întâi februarie, după care le plantăm în pahare, iar apoi în sere. Odată în săptămână au nevoie să le rupem lăstarii, frunza, după care strângem această roadă.”, a declarat Ion Rebeja, agricultor.
Autoritățile locale confirmă că numărul producătorilor scade de la an la an, iar principalele cauze rămân migrația și lipsa piețelor de desfacere.
„Sperăm după reformele care sunt promise, să avem pârghii mai multe și deschderi la surse de finanțare, cu siguranță sunt surse de finanțare pentru micii antreprenori.”, a declarat Borș George, vice-primar al satului Dubăsarii Vechi.
În ultimii ani, volumul anual de roșii aduse din afara țării a depășit constant pragul de 18.000 de tone. În perioada rece importurile ajung chiar și la 85% - 90%, principalii furnizori fiind Turcia, Țările de Jos, Spania și Belgia.
