Un raport al ONU indică faptul că luna mai a înregistrat cel mai mare număr de victime civile din Ucraina de la începutul invaziei ruse din 2022, în timp ce un deputat al opoziției din Duma de Stat avertizează că Rusia se află „la un pas de o explozie socială” și solicită un plan clar pentru încheierea războiului, pe fondul nemulțumirilor interne și al presiunilor economice tot mai mari.
În paralel, în Moscova și Sankt Petersburg au fost introduse restricții la carburanți, mai multe benzinării limitând cantitățile de combustibil care pot fi achiziționate la o singură tranzacție, pe fondul unor posibile tensiuni în aprovizionare și al problemelor logistice semnalate în mai multe regiuni ale Rusiei. Totodată, în premieră, Marea Britanie a interceptat un petrolier din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei în Canalul Mânecii.
UPDATE Până în prezent, nu au fost înregistrate provocări pe segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova. Informația a fost comunicată de purtătorul de cuvânt al Serviciului de Stat al Grănicerilor, Andrii Demcenko, în cadrul unei emisiuni televizate, potrivit Ukrinform. „Până în acest moment, din fericire, nu am înregistrat nicio provocare din acea direcție [segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova] împotriva frontierei noastre”, a precizat acesta. Totodată, Demcenko a subliniat că Ucraina continuă să consolideze acest sector de frontieră. Potrivit purtătorului de cuvânt al Serviciului de Grăniceri, zona respectivă a fost întărită cu diferite unități ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
UPDATE Ucraina a lovit o fabrică chimică din regiunea Tula, Rusia, în noaptea de sâmbătă spre duminică, au relatatcanalele de socializare, citate de Kyiv Independent. Fabrica chimică Azot din oraşul rus Novomoskovsk, regiunea Tula, a luat foc în urma atacurilor, potrivit canalului independent de monitorizare de pe Telegram Exilenova Plus. Novomoskovsk se află la aproximativ 395 de kilometri de Ucraina. Ucraina loveşte în mod regulat infrastructura militară din Rusia şi din teritoriile ocupate, în efortul de a diminua capacitatea Moscovei de a continua războiul. Fabrica a fost lovită în repetate rânduri de drone ucrainene, inclusiv pe 8 iunie şi 24 mai, pe măsură ce Kievul intensifică atacurile asupra infrastructurii militare ruse.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a subliniat că, fără Ucraina și fără experiența ucraineană în combaterea agresiunii Rusiei, Europa s-ar putea confrunta cu „dificultăți extrem de mari”, conform Ukrainska Pravda. „Auzim de la mulți lideri că nu doar Europa are nevoie de Ucraina, ci și Ucraina are nevoie de Europa, și acest lucru este adevărat. Și având în vedere intențiile pe termen lung ale Rusiei – faptul că în prezent se construiesc baze rusești în apropierea Europei, chiar și acolo unde nu existau baze militare în perioada sovietică – acest lucru demonstrează cu certitudine că, fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europa ar putea avea mari dificultăți. Trebuie să ținem cont de toate acestea”. Liderul de la Kiev a subliniat că provocările la adresa securității din partea Rusiei „nu sunt o problemă pe un an sau pe cinci ani”. El a menționat că Rusia a adoptat o strategie anti-europeană și antidemocratică pe termen lung și își construiește politica în conformitate cu aceasta. „Nu se aude nimic altceva din Moscova. Poate doar că încearcă să mituiască diferiți politicieni cu diverse avantaje. Dar nu pentru pace, ci pentru ca acești politicieni să vândă pur și simplu Rusiei interesele națiunilor lor și interesele comune ale Europei. În cele din urmă, vor pierde, la fel ca Orban, dar mulți încearcă totuși să se împrietenească cu portofelele lui Putin și închid ochii la ceea ce se întâmplă în realitate”, a adăugat acesta.
UPDATE În luna mai, în Ucraina s-a înregistrat cel mai mare număr de victime civile, răniţi şi morţi, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei în februarie 2022, conform datelor colectate de observatorii pentru drepturile omului ai ONU, transmite sâmbătă EFE. Astfel, Misiunea ONU de Observare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU) menţionează în raportul său lunar privind daunele aduse populaţiei că violenţa generată de război a cauzat în luna mai moartea a cel puţin 274 de civili şi rănirea altor 1.763. „Intensificarea ostilităţilor şi folosirea pe scară largă a armelor de mare putere în zonele urbane au provocat un număr mare de civili ucişi şi răniţi în întreaga ţară”, a declarat directoarea misiunii, Danielle Bell. Spre exemplu, pe 5 mai, un atac arian cu bombe asupra unei zone industriale din Zaporojie a provocat moartea a 12 civili şi a rănirea altor 42, iar la Kiev, 24 de persoane au murit şi cel puţin şapte au fost rănite când o rachetă a lovit, pe 14 mai, un bloc de apartamente.
UPDATE O alertă aeriană a fost declanșată în județul Tulcea, pe fondul unor explozii produse în apropierea frontierei fluviale cu România, în contextul unui atac masiv lansat de forțele ruse asupra Ucrainei. Ministerul Apărării Naționale din țara vecină a anunțat că a fost detectată evoluția unui grup de ținte aeriene la aproximativ 12 kilometri est de orașul ucrainean Vâlcove. În acest context, două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate în misiune de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, au decolat imediat după miezul nopții pentru monitorizarea situației. Autoritățile române au precizat că nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și nici incidente pe teritoriul României. După aproximativ două ore de misiune, aeronavele Eurofighter Typhoon s-au întors la bază, măsurile de supraveghere și monitorizare fiind menținute pe durata atacurilor din apropierea frontierei.
UPDATE Rusia a atacat aproape 20 de ori trei districte din regiunea Dnipropetrovsk, folosind drone, artilerie și bombe aeriene. Au fost înregistrate distrugeri. Potrivit Ukrinform, Oleksandr Ganzha, șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, a declarat pe Telegram că, în districtul Synelnykove, au fost vizate comunitățile Vasylkivka și Slovianka. Un incendiu a izbucnit pe teritoriul unei ferme, iar clădiri administrative, case private și blocuri de locuințe au fost avariate. În districtul Nikopol, au fost afectate orașul Nikopol și comunitățile Chervonohryhorivka și Pokrovske, atât urbane, cât și rurale. Au fost avariate o întreprindere, o clădire administrativă, un oficiu poștal, o casă privată și o clădire agricolă. În comunitatea Hrushivka din districtul Kryvyi Rih, un magazin a fost distrus, a precizat oficialul.
UPDATE Un nou caz de campanie de recrutare a studenților pentru serviciul în armata rusă a fost semnalat la Universitatea Rusă de Transport (RUT). Informația a fost transmisă de Centrul pentru Combaterea Dezinformării al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, potrivit UNN. Potrivit sursei, Rusia continuă să transforme instituțiile de învățământ superior în instrumente de recrutare pentru implicarea studenților în războiul împotriva Ucrainei. La Universitatea Rusă de Transport ar fi fost înregistrat un caz în care, în timpul unui curs online, studenților li s-a făcut propagandă pentru serviciul în unități de drone. Se menționează că lectorul ar fi început cursul prin prezentarea „condițiilor de serviciu”, iar studenții au fost informați că trebuie să se înregistreze în aplicația „Max” și să se aboneze la anumite canale indicate. De asemenea, studenților li s-ar fi vorbit anterior despre serviciul în trupele de drone și li s-ar fi cerut să semneze documente de „luare la cunoștință” a condițiilor de contract. Potrivit centrului ucrainean, această practică este deja răspândită în mai multe instituții de învățământ superior și secundar din Rusia. Totodată, conducerile instituțiilor ar primi cote de recrutare pentru soldați contractuali, iar pentru atingerea acestor obiective ar exista presiuni administrative asupra studenților. Aceștia ar fi atrași în armată prin beneficii educaționale, propagandă și diverse forme de influențare, în timp ce sistemul educațional ar fi tot mai mult integrat în structura militară a statului rus, fiind orientat către mobilizarea tinerilor pentru războiul împotriva Ucrainei.
UPDATE Un deputat din opoziția rusă a criticat dur Kremlinul în legătură cu războiul din Ucraina, avertizând că țara se află „la un pas de o explozie socială” și solicitând un „plan clar” pentru a pune capăt conflictului, relatează TVP World. Viaceslav Markhaiev, deputat al Partidului Comunist, a făcut această declarație pe canalul său de Telegram, înaintea alegerilor din septembrie. Partidul este a doua cea mai mare formațiune din Duma de Stat, iar deputatul candidează pentru realegere. Markhaiev a subliniat creșterea facturilor la utilități și starea de degradare a infrastructurii. „Fondurile nu sunt alocate pentru repararea rețelelor, ci pentru iahturi, palate și active în străinătate”, a scris el. „Aceeași echipă conduce sistemul politic de un sfert de secol, și se pare că a pierdut complet legătura cu nevoile oamenilor obișnuiți”, a continuat bărbatul în vârstă de 71 de ani. În 35 de ani, a spus el, „nu s-a realizat nicio reformă de succes, iar oligarhii continuă să se înmulțească și să se îmbogățească — și asta în al cincilea an al operațiunii militare speciale”. Invocând interesele naționale ale Rusiei, Markhaiev a afirmat că este nevoie de „un plan clar” pentru a pune capăt războiului, care durează de peste patru ani și în urma căruia și-au pierdut viața sute de mii de ruși. „Dacă această situație va continua, o explozie socială și un haos total vor deveni foarte probabile”, a scris deputatul din Duma de Stat, avertizând că „toată responsabilitatea va reveni autorităților care nu pot fi demise”. În ciuda acestei reacții vehemente, publicația independentă rusă Moscow Times a relatat că există puține speranțe de schimbare. „Potrivit unor informații din surse independente, Partidul Comunist nu intenționează să propună candidați puternici care ar fi putut reprezenta o provocare pentru partidul de guvernământ, Rusia Unită”, se menționează în articol. Markhaiev nu este singurul deputat care a criticat războiul în ultima perioadă.
UPDATE Forţele armate britanice au interceptat duminică un petrolier al flotei-fantomă ruse care încerca să traverseze Canalul Mânecii, informează Reuters. Nava SMYRTOS a fost abordată de comando-urile Royal Marine şi de ofiţeri de poliţie special instruiţi ai Agenţiei Naţionale de Combatere a Criminalităţii, a declarat Ministerul Apărării britanic într-un comunicat. Nava va fi reţinută şi monitorizată în largul coastei de sud pe durata anchetei, se arată în comunicat, care precizează că acţiunea de aplicare a legii în apele teritoriale britanice a fost desfăşurată în conformitate cu legislaţia naţională şi internaţională. Prim-ministrul britanic Kier Starmer a declarat că el a ordonat interceptarea. „Această operaţiune de succes reprezintă încă o lovitură pentru Rusia şi le reaminteşte celor care alimentează războiul lui Putin în Ucraina că nu îi vom lăsa să se ascundă”, a scris Starmer într-o postare pe X.
UPDATE Benzinăriile din Moscova și Sankt Petersburg, în Rusia, au introdus limite cuprinse între 20 și 100 de litri de combustibil. De asemenea, s-au înregistrat penurii de benzină în Tatarstan. Autoritățile locale și companiile din sectorul energetic susțin că măsurile au un caracter preventiv și urmăresc evitarea cumpărărilor excesive care ar putea amplifica tensiunile de pe piață. Potrivit informațiilor publicate de agenția de presă UNN, anumite stații de alimentare au limitat cantitatea de combustibil care poate fi achiziționată de un client la o singură tranzacție, în unele cazuri plafonul fiind stabilit între 20 și 100 de litri, în funcție de tipul de carburant și de operator. Situația a alimentat speculațiile privind apariția unor dificultăți de aprovizionare în anumite zone ale Federației Ruse, în condițiile în care, în ultimele luni, au fost semnalate periodic probleme logistice și întreruperi ale livrărilor în mai multe regiuni. Conform relatărilor apărute în presa locală, stațiile operate de compania Tatneft în Moscova au introdus limite de până la 20 de litri pentru benzina AI-92 și AI-95 și până la 40 de litri pentru motorină. Alte rețele importante au adoptat măsuri similare, însă cu praguri mai ridicate. În cazul unor stații Rosneft, limita raportată este de aproximativ 90 de litri per rezervor sau recipient, în timp ce anumite benzinării Lukoil permit achiziționarea a maximum 100 de litri de carburant la o singură bonificație fiscală sau tranzacție.
UPDATE Comandamentul Flotei ruse a Mării Negre lucrează la planuri pentru posibila relocare a structurilor rămase de comandă și control din Sevastopolul ocupat către Novorossiisk, în Rusia. Informația a fost transmisă de mișcarea de partizani „Atesh”, care citează surse din cadrul flotei, potrivit UNN. Potrivit sursei, structurile de stat major analizează opțiuni de mutare a centrelor de comandă, iar unii ofițeri își transferă deja familiile din Crimeea ocupată temporar. „Atesh” susține că, în urma loviturilor lansate de forțele ucrainene asupra infrastructurii militare din Sevastopol, situația logistică a trupelor ruse din peninsulă s-a complicat semnificativ. De asemenea, se menționează că, în urma unui atac din 27 mai asupra complexelor software și hardware ale aviației ruse, a fost lovit și sediul aviației Flotei Mării Negre de pe strada Gogol. De atunci, intensitatea atacurilor asupra obiectivelor militare din Crimeea ar fi crescut, iar unii ofițeri ruși iau deja măsuri practice pentru relocarea în Novorossiisk, inclusiv mutarea familiilor și rezolvarea situației proprietăților. Sunt raportate și informații privind o morală scăzută în rândul unei părți a conducerii flotei, care, potrivit surselor, nu exclude o deteriorare suplimentară a situației în peninsula ocupată.
UPDATE BBC Russia şi publicaţia independentă rusă Mediazona au confirmat identitatea a 225.019 de militari ruşi ucişi în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei, iniţiată de Vladimir Putin. De la ultima actualizare de la sfârşitul lunii mai, au fost adăugate numele a 3.813 de soldaţi ruşi. Printre cei ucişi se află 7.226 de ofiţeri, transmite News.ro.
UPDATE Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei neagă „că ar fi desfășurat activități legate de dezvoltarea, producția sau acumularea de arme biologice”, după ce Tulsi Gabbard, directoarea serviciului de informații naționale al Statelor Unite, care se pregătește să-și părăsească postul, a afirmat că printre „120 de laboratoare de cercetare biologică din peste 30 de țări se află instituții din Ucraina, potențial amenințate de conflictul ruso-ucrainean. (…) Multe dintre aceste laboratoare de biologie finanțate de guvernul american desfășoară în prezent sau au desfășurat în trecut cercetări care utilizează agenți patogeni periculoși și extrem de contagioși.” „Cooperarea dintre Ucraina și Statele Unite în domeniul biosecurității vizează de mulți ani exclusiv consolidarea capacităților sistemului de sănătate publică, a supravegherii epidemiologice, a diagnosticării de laborator, a biosecurității și a biosiguranței. Este vorba de activități civile obișnuite, conforme cu normele și practicile sanitare internaționale și fără legătură cu obiective militare”, afirmă Kievul. Instituţiile de laborator care au participat la programele relevante de asistenţă tehnică internaţională sunt laboratoare de diagnostic, ştiinţifice sau de referinţă ale sistemului de sănătate publică, medicină veterinară sau ale altor instituţii ştiinţifice, precizează Ministerul Sănătății din Ucraina. „Acestea nu sunt, în principiu, destinate şi nu ar putea fi utilizate pentru dezvoltarea de arme biologice sau pentru efectuarea de cercetări menite să creeze agenţi patogeni cu proprietăţi periculoase sporite”, a subliniat Ministerul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii din Ucraina arată, de asemenea, că prezenţa probelor de agenţi patogeni în laboratoare nu este un fenomen excepţional sau neobişnuit. Astfel de probe sunt utilizate în întreaga lume pentru diagnosticare, supraveghere epidemiologică, cercetări ştiinţifice şi reacţia la focare de boli infecţioase. „Ucraina rămâne dedicată principiilor transparenţei, cooperării internaţionale şi consolidării sistemului global de securitate biologică. Considerăm că este important să ne bazăm pe rezultatele consultărilor internaţionale deja desfăşurate şi pe fapte verificate, şi nu pe presupuneri sau interpretări ale unor aspecte izolate ale programelor de asistenţă tehnică internaţională”, a transmis ministerul.
UPDATE La Berlin a avut loc congresul de constituire al unui nou partid politic, „Forțele Păcii din Rusia”, care, potrivit inițiatorilor, ar urma să reprezinte interesele opoziției ruse din străinătate, transmite Current Time. Delegații l-au ales președinte al partidului pe Ilia Iașin. Vicepreședinți au devenit Elena Kotenoțkina, Konstantin Kosov și Olga Prokopieva. Kotenoțkina a fost anterior consilier local în districtul Krasnoselski din Moscova, alături de Iașin, iar în 2024 a fost condamnată în contumacie în Rusia la șapte ani și jumătate de închisoare într-un dosar privind „falsuri” despre armată. Kosov este fost consilier municipal din Sankt Petersburg, care a părăsit Rusia după începerea războiului la scară largă. Prokopieva face parte din Comitetul Antirăzboi Rus și conduce asociația franceză Russie-Libertés. „Creăm acest partid exact pentru a lupta pentru puterea în Rusia și pentru a deveni un actor în relațiile internaționale”, a declarat Iașin. El a precizat că, în ciuda faptului că partidul a fost înființat în afara Rusiei, activitatea sa ar urma să fie mutată în viitor în interiorul țării. Iașin a anunțat planurile pentru crearea noii formațiuni încă din luna martie. Congresul partidului a avut loc la Berlin în perioada 12–13 iunie, prima zi desfășurându-se cu ușile închise.
