Comisia de la Veneția avertizează că extinderea verificărilor în justiție trebuie făcută după reguli clare. Experții europeni au analizat proiectul prin care Ministerul Justiției vrea ca și judecătorii rămași în afara vettingului extern să treacă prin verificări suplimentare de integritate financiară. Comisia spune că scopul este legitim, dar atrage atenția că, în forma actuală, mecanismul riscă să devină un nou vetting, fără garanții suficiente privind drepturile magistraților și consecințele unui rezultat negativ.
Potrivit proiectului, evaluarea integrității financiare s-ar extinde asupra magistraților din instanțele de fond. Verificările ar urma să fie făcute de Comisia de evaluare a judecătorilor, care va analiza dacă există diferențe nejustificate între averile, cheltuielile și veniturile magistraților, precum și eventuale nereguli fiscale.
Raportul Comisiei de evaluare ar urma să fie transmis Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor, care face evaluarea generală a magistratului. Un rezultat negativ la integritatea financiară poate cântări decisiv în evaluarea finală, iar magistratul riscă să primească calificativul „eșuat”, chiar și dacă are rezultate bune la alte criterii. Mecanismul va fi aplicat temporar, până la sfârșitul anului 2027, iar verificările vor avea loc etapizat: mai întâi în instanțele din Chișinău, apoi în cele din Bălți și Cahul, iar ulterior în celelalte judecătorii.
Autoritățile justifică inițiativa prin necesitatea de a aplica standarde similare de integritate în tot sistemul judecătoresc, inclusiv în rândul judecătorilor care nu au trecut prin vettingul extern. Ministerul Justiției (MJ) susține că mecanismul ar contribui la consolidarea încrederii publice în instanțe.
Totuși, Comisia de la Veneția avertizează că mecanismul nu poate fi tratat ca o simplă evaluare obișnuită. Experții europeni spun că, prin efectele sale, proiectul apropie evaluarea judecătorilor de un vetting al integrității, o măsură excepțională, aplicată de regulă în situații de criză sau de reformă profundă a sistemului.
„Vettingul este, în general, asociat cu perioade de tranziție sau de criză și are scopul de a evalua compatibilitatea persoanelor din sistemul judecătoresc cu funcția deținută, prin examinarea integrității, independenței și a posibilelor legături cu corupția sau criminalitatea organizată. (...) Vettingul poate avea consecințe imediate și severe, inclusiv eliberarea din funcție, și presupune adesea o examinare mai amplă, inclusiv a unor aspecte din trecutul personal și din viața privată a judecătorului”, se menționează în opinie.
Comisia nu exclude că pot exista motive pentru extinderea verificărilor de integritate asupra unei categorii mai largi de judecători. Experții subliniază însă că o asemenea decizie trebuie să fie precedată de o analiză amplă a situației din sistemul judecătoresc și a impactului pe care l-ar putea avea modificările. Autoritățile ar trebui să demonstreze inclusiv că alte soluții, mai puțin intruzive, nu ar fi suficiente.
Una dintre principalele critici ale Comisiei ține de faptul că proiectul nu stabilește clar ce consecințe ar avea un rezultat negativ la evaluarea integrității financiare. Experții spun că legea trebuie să prevadă expres dacă o asemenea constatare poate atrage suspendarea, eliberarea din funcție sau alte măsuri, astfel încât deciziile să fie previzibile și proporționale.
De asemenea, experții europeni subliniază că raportul Comisiei de evaluare privind integritatea financiară ar trebui să aibă caracter consultativ. Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor ar trebui să poată examina concluziile, să solicite probe suplimentare și, dacă este cazul, să le respingă.
Comisia mai cere ca judecătorii vizați să beneficieze de garanții procedurale clare, similare celor prevăzute în mecanismul de vetting deja existent. Este vorba despre dreptul de a fi informat, de a prezenta explicații și probe, de a fi audiat și de a avea acces la un control judiciar efectiv. De asemenea, Comisia recomandă ca legea să garanteze caracterul temporar al mecanismului și să prevină aplicarea repetată a verificărilor asupra acelorași judecători.
Într-un comunicat, Ministerul Justiției menționează că opinia Comisiei de la Veneția reprezintă „o validare a direcției de reformă” și va oferi ghidare juridică pentru definitivarea textului final al proiectului de lege. Ministerul admite, totodată, că anumite prevederi pot fi îmbunătățite pentru a spori previzibilitatea, transparența și protecția drepturilor judecătorilor evaluați.
„Ministerul Justiției va asigura în scurt timp întrunirea acelei platforme care am instituit-o la 16 ianuarie 2026, unde vom discuta toate aceste propuneri, alături de CSM, Colegiul de selecție și evaluare a judecătorilor și Comisia de evaluare externă a judecătorilor. Aceste lucruri trebuie discutate pe partea de modificarea a cadrului normativ. Când vom avea decizia finală, vom ieși cu un mesaj. - Au fost analizate riscurile unui astfel de Vetting? - Toate aceste lucruri au fost analizate. Exact din acest considerent trebuie să avem discuția calmă, consistentă și după asta să venim cu un mesaj clar”, a declarat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, după ședința Guvernului.
