Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă acțiunile provocatoare ale Rusiei și incursiunile cu drone în România, statele baltice și Finlanda. Eurodeputații spun că aceste incidente nu sunt cazuri izolate, ci fac parte dintr-o strategie mai amplă de intimidare, destabilizare și testare a capacităților de reacție ale Uniunii Europene și NATO.
Potrivit rezoluției, încălcările spațiului aerian al statelor membre, atacurile hibride și campaniile de dezinformare urmăresc să răspândească frică în rândul populației, să afecteze economiile locale și să creeze pretexte pentru posibile acțiuni de retorsiune.
Eurodeputații afirmă că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru aceste acțiuni, pe care le califică drept o amenințare deliberată și sistematică la adresa securității, suveranității și rezilienței Uniunii Europene și a statelor membre. În document este condamnată și complicitatea Belarusului la atacurile hibride împotriva UE.
Parlamentul European transmite că Uniunea Europeană nu va fi intimidată de campania de destabilizare a Rusiei și își reafirmă solidaritatea deplină cu România, Estonia, Finlanda, Letonia și Lituania, ale căror teritorii, spațiu aerian sau infrastructură critică au fost vizate de provocări rusești.
Rezoluția cere, de asemenea, accelerarea livrării de echipamente militare prioritare către Ucraina, inclusiv sisteme de apărare aeriană, muniție, drone și rachete.
Republica Moldova este menționată în contextul cooperării regionale împotriva amenințărilor cu drone. Eurodeputații subliniază că, alături de Ucraina, cooperarea cu Moldova este esențială pentru eficiența operațională, schimbul de informații și o mai bună înțelegere a situației de securitate. În acest sens, statele membre sunt îndemnate să majoreze finanțarea pentru Republica Moldova prin Facilitatea Europeană pentru Pace.
Totodată, Parlamentul European cere consolidarea flancului estic al UE și NATO pe întreaga sa lungime, de la Arctica până la Marea Neagră, inclusiv pe uscat, pe mare și în aer. Eurodeputații spun că incursiunile Rusiei urmăresc nu doar să provoace și să destabilizeze statele membre, ci și să testeze vulnerabilitățile NATO în materie de detectare și reacție.
Rezoluția a fost adoptată cu 412 voturi pentru, 63 împotrivă și 53 de abțineri. Singurul europarlamentar român care apare în document ca votând împotriva rezoluției este Diana Șoșoacă, membră neafiliată.




































