Antibioticele pot fi cel mai bun aliat atunci când organismul se confruntă cu o infecție bacteriană, dar efectele adverse asupra florei intestinale îi sperie pe mulți pacienți. Deși recomandarea comună este ca antibioticul să fie însoțit întotdeauna de un probiotic, vocile specialiștilor cu privire la eficacitatea acestor suplimente sunt împărțite. Un gastroenterolog american și un medic infecționist român vorbesc despre cât de util este, de fapt, să luăm probiotice și vin cu soluții prin care putem restabili echilibrul microbiotei în urma unui tratament cu antibiotic, potrivit HotNews.
Odată ajunse la nivel intestinal, antibioticele pot dezechilibra microbiomul, adică totalitatea microorganismelor – bacterii, virusuri, protozoare și fungi – care îl populează. În lupta cu bacteria care a provocat infecția, antibioticele pot distruge și microorganismele bune, cele care susțin sistemul imunitar.
Cu alte cuvinte, antibioticele nu fac întotdeauna diferența între bacteriile „bune” și cele „rele”. De aici pot apărea greață, scaune moi, crampe abdominale și alte tulburări gastrointestinale.
Medicul gastroenterolog Trisha Pasricha explică și faptul că unele antibiotice pot influența mișcările intestinului. De exemplu, azitromicina se poate lega de receptori din tractul digestiv, provocând contracții mai puternice ale intestinului și, implicit, crampe abdominale.
Totuși, nu toate problemele digestive apărute după o infecție tratată cu antibiotic sunt provocate de medicament. Unele pot fi efecte pe termen lung ale infecției propriu-zise. Potrivit specialistei americane, până la una din patru persoane care trec printr-o infecție bacteriană a stomacului sau intestinului poate dezvolta ulterior simptome digestive de durată, cum ar fi sindromul de intestin iritabil.
Vestea bună este că dezechilibrul produs de antibiotice la nivelul microbiomului nu este, de regulă, permanent. Recuperarea depinde însă de fiecare pacient. Persoanele imunocompromise sau cele care iau tratamente precum inhibitorii de pompă de protoni pot avea perturbări mai mari ale microbiomului și un risc mai mare de infecție cu bacteria Clostridium difficile.
Un studiu publicat în Nature Medicine arată că, în cazul antibioticelor puternice, efectele negative asupra microbiomului pot dura ani. În schimb, antibioticele comune, precum amoxicilina sau azitromicina, au fost asociate cu efecte adverse ușoare sau inexistente, iar echilibrul microbiotei s-a restabilit mai rapid.
În privința probioticelor, opiniile rămân împărțite. Unele studii arată că acestea nu sunt de mare folos în timpul tratamentului cu antibiotic sau că pot încetini revenirea microbiomului la starea inițială. Pe de altă parte, o cercetare publicată în Jurnalul Asociației Medicale Americane arată că pacienții care au luat probiotic în timpul tratamentului cu antibiotic au avut o incidență cu până la 42% mai mică a diareei.
„Există totuși dovezi că probioticele i-ar putea ajuta pe cei cu sistem imunitar compromis. Dacă nu vă încadrați în această categorie, sfatul meu ar fi să discutați cu medicul curant”, spune Trisha Pasricha.
La rândul său, profesorul Gabriel Popescu, medic infecționist la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, susține că recomandarea pe scară largă – orice antibiotic ar trebui însoțit de probiotic – nu are o justificare solidă. Potrivit lui, probioticele pot fi utile doar în anumite situații și pentru categorii bine delimitate de pacienți.
Există însă și modalități naturale de a susține sănătatea microbiomului. Specialiștii recomandă lactate fermentate, precum iaurtul, chefirul, sana sau laptele bătut, dar și murături în saramură sau kimchi. De ajutor sunt și fibrele din legume, fructe, fasole, linte sau năut.
Chiar dacă antibioticele pot produce dezechilibre, ele sunt necesare atunci când infecția este bacteriană. Medicii atrag atenția că nu ajută în viroze respiratorii și nu trebuie luate fără recomandare. Folosite inutil sau întrerupte prea devreme, antibioticele pot favoriza apariția bacteriilor rezistente și pot reduce eficiența tratamentelor viitoare.
