Consiliul Superior al Procurorilor critică transferul unor competențe ale Procuraturii Anticorupție către Centrul Național Anticorupție (CNA). Președintele CSP, Dumitru Obadă, avertizează că modificările legislative ar putea pune o presiune și mai mare pe procurorii anticorupție, care sunt deja suprasolicitați și se confruntă cu un deficit de personal. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Obadă a explicat că, deși CNA va prelua investigarea unei noi categorii de infracțiuni, procurorii anticorupție vor rămâne responsabili de conducerea urmăririi penale în aceste cauze.
Potrivit șefului CSP, problema nu este doar redistribuirea competențelor între Procuratura Anticorupție și CNA, ci lipsa unor măsuri care să consolideze instituțiile responsabile de combaterea corupției.
„În mare parte avizul nostru este negativ. Se acceptă inițiativa de a recalibra competențele materiale, cu ce infracțiuni ne ocupăm, dar este o intervenție trunchiată și nu rezolvă toate problemele existente în sistem”, a declarat Dumitru Obadă.
Acesta a menționat că mai multe organisme internaționale au recomandat în repetate rânduri consolidarea procuraturilor specializate, iar schimbarea competențelor nu este suficientă pentru eficientizarea luptei împotriva corupției: „Toate organismele europene de expertiză și asistență — GRECO, OECD, Comisia Europeană, FMI — au vorbit despre fortificarea procuraturilor specializate. Noi atribuim în competența CNA o nouă categorie de infracțiuni, crește exponențial sarcina de muncă pe ofițerii CNA, dar nu ne gândim ce va face Procuratura Anticorupție când va avea sute sau mii de dosare în conducere”.
Președintele CSP explică faptul că, deși CNA va efectua investigațiile, procurorii anticorupție vor rămâne responsabili de conducerea urmăririi penale, ceea ce presupune coordonarea anchetelor, analiza probelor și luarea deciziilor procesuale.
„Dosarele pe care lucrează CNA vor fi în conducerea procurorilor anticorupție, fără a schimba arhitectura Procuraturii Anticorupție și fără să ne gândim la mecanisme de fortificare a capacităților investigative, manageriale, de personal și bugetare”, a menționat acesta.
În opinia lui Obadă, unul dintre cele mai mari riscuri este ca procurorii să nu mai aibă capacitatea de a intra în profunzimea fiecărui dosar și să coordoneze eficient investigațiile: „Va fi dificil să intri în esența fiecărui dosar și să ții mâna pe puls, să coordonezi activitatea ofițerilor de investigație, a ofițerilor de urmărire penală, să analizezi și să oferi indicații corespunzătoare”, a explicat el.
Șeful CSP a atras atenția că vorbim despre dosare complexe, inclusiv pe infracțiuni economice, unde investigațiile necesită timp, resurse și expertiză: „Acum vin infracțiunile economice. Acolo sunt chestiuni extrem de complexe și noi vrem, pe de o parte, să combatem corupția de nivel înalt și să capacităm CNA-ul, pentru că ei livrează rezultate. Dar să nu uităm de Procuratura Anticorupție și de celelalte procuraturi specializate.”
Potrivit lui, Procuratura Anticorupție se confruntă deja cu probleme serioase: deficit de personal, funcții vacante și o încărcare mare pe fiecare procuror: „Procurorii sunt suprasolicitați. Asta este realitatea. Este și deficit de personal. Nu avem toate locurile ocupate, s-au eliberat funcții și la PCCOCS, și la Procuratura Anticorupție”, iar întrebat despre riscul ca procurorii să ajungă doar să valideze formal dosarele venite de la CNA, Obadă a spus că acesta este unul dintre scenariile care trebuie evitate.
„Recomandarea noastră către executiv și legiuitor a fost: dacă spunem A, trebuie să spunem și B. Să vedem cum fortificăm procuraturile specializate, nu doar prin revizuirea competențelor, dar prin personal, mecanisme de analiză financiară, investigativă și capacități instituționale”, a explicat el.
Un alt factor care afectează activitatea procurorilor specializați, potrivit lui Obadă, este procesul de evaluare externă, cunoscut drept vetting. Acesta susține că perioada lungă de incertitudine poate influența deciziile procurorilor.
„Povara vettingului presează. Omul nu știe dacă mai lucrează mâine sau nu. Lui îi revine să investigheze infracțiuni de mare corupție, să ia decizii curajoase, dar există această incertitudine”, a spus Obadă.
Președintele CSP a precizat că instituțiile statului trebuie să găsească soluții pentru ca reforma să nu afecteze capacitatea procurorilor de a investiga cazurile de corupție de nivel înalt.
„Trebuie să vedem cum soluționăm această sarcină suplimentară pusă pe umerii procurorilor specializați, cum capacităm instituția și cum asigurăm resursele necesare”, a conchis Dumitru Obadă.
TV8.md reamintește că pe 11 iunie, deputații PAS din Parlament au votat în lectură finală un proiect de lege care, potrivit autorilor, clarifică competențele organelor de anchetă în dosarele complexe de corupție, fraudă financiară și criminalitate organizată. Centrul de Resurse Juridice (CRJM) avertizează însă că reforma extinde atribuțiile Centrului Național Anticorupție (CNA), în timp ce Procuratura Anticorupție (PA) rămâne cu competențe mai restrânse. Într-o notă de poziție, organizația subliniază că votarea proiectului fără o analiză detaliată și fără date concrete poate slăbi capacitatea statului de a investiga corupția de nivel înalt și transferă puterea operațională la CNA, o instituție mai expusă influențelor politice.
Potrivit autorilor, proiectul clarifică atribuțiile CNA și PA, permițând o mai bună specializare a instituțiilor și o cooperare interinstituțională mai eficientă, în conformitate cu standardele europene. CNA va investiga cazurile grave de fraudă bancară cu prejudicii mari, inclusiv dosarele care implică fonduri externe sau resurse ale Uniunii Europene, și va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă.
În același timp, PA va exercita urmărirea penală pentru demnitari de rang înalt, precum președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.
Totuși, CRJM atrage atenția că aceste clarificări apar, de fapt, ca o restrângere a competențelor PA. Printre funcțiile care vor trece în aria de competență a CNA se numără și membrii Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), directorii ANRE, șeful Marelui Stat Major, șeful Inspectoratului General al Poliției, directorul Serviciului Vamal, primarii municipiilor Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat, precum și viceprimarii acestora.
