Ploile devastatoare din luna mai au lăsat în urmă nu doar două vieți pierdute și zeci de localități inundate, ci și un pericol iminent. O inspecție de urgență în autonomia găgăuză a scos la iveală o realitate alarmantă: 12 din cele 18 bazine acvatice verificate sunt într-o stare critică, iar două baraje sunt avariate și riscă să cedeze. În timp ce localnicii se tem de o nouă catastrofă, autoritățile dau vina pe lipsa banilor, fiind însă acuzate că au irosit fondurile din ultimii ani fără niciun rezultat, transmite UNU TV.
„Ne aflăm în satul Dezghingea. În spatele meu este iazul local, unul dintre cele 18 bazine acvatice pe care Comitetul Executiv al Găgăuziei le-a inclus pe lista obiectivelor problematice. Totul din cauza acestui baraj, aflat într-o stare avariată. În cazul unor ploi abundente și de lungă durată, locuitorii satului s-ar putea confrunta cu o situație periculoasă, deoarece de la iaz până la primele gospodării sunt doar câteva zeci de metri. Am încercat să aflăm cine este responsabil pentru această situație”.
Specialistul funciar din localitate susține că problemele barajului au început încă din 2020, după ploi puternice. Atunci, autoritățile au improvizat o reparație temporară cu pământ și deșeuri din construcții, sperând să obțină fonduri pentru o restaurare capitală. După șase ani însă, banii așa și nu au mai fost găsiți.
„La moment, în iaz aproape că nu mai este apă. Se lucrează la repararea sistemului de evacuare a apei. Sperăm să găsim finanțare pentru reconstrucția completă a construcției hidrotehnice, astfel încât aceasta să corespundă normelor. - De unde veți găsi bani? - Planificăm să participăm la proiecte. Bugetul local nu poate acoperi costurile unei astfel de reconstrucții”, a declarat specialistul funciar din Dezghingea, Afanasii Tomailî.
Primarul localității Dezghingea susține că pentru a curăța acest lac sunt necesare peste 15 milioane de lei.
„Niciun agent economic nu va investi într-un proiect de asemenea amploare. Nici granturi atât de mari pentru curățarea lacului nu se oferă. Comitetul Executiv oferă până la un milion de lei, iar restul trebuie să îl acoperim noi. Dar este nerealist să cureți un lac de 50 de hectare cu asemenea bani.
Situația era mult mai gravă înainte. Am consolidat barajul și malul umed. Pentru aceste lucrări am cheltuit foarte mulți bani. Situația era cu adevărat critică. Am folosit deșeuri din construcții și pământ pentru a consolida zona. - Aproximativ ce sume au fost cheltuite? - Nu mai țin minte exact. Doar pentru transportarea deșeurilor din construcții s-au cheltuit aproximativ 150 de mii de lei”, a spus primarul satului Dezghingea, Vasilii Capsamun.
Șeful Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, susține însă că problema nu este lipsa banilor, ci corupția și lipsa de transparență. Potrivit acestuia, o parte din fondurile alocate reparațiilor pur și simplu dispare, iar costurile reale ale lucrărilor sunt imposibil de verificat:
„În mare parte, când se cer bani pentru baraje, acești bani sunt solicitați doar pentru a fi cheltuiți pe hârtie. Lucrările de terasament practic nu sunt monitorizate corespunzător. Pur și simplu se raportează cheltuieli, iar banii sunt furați. Dacă veți verifica documentele privind curățarea albiei râului Ialpug, care figurează în acte încă din 2003, veți vedea că ani la rând s-au cheltuit bani acolo. Eu spun că, la câți bani s-au cheltuit, deja se putea săpa un canal până la Ismail. Este o gaură fără fund pentru cheltuirea și furtul banilor. Este, de fapt, o risipă a banului public”.
Niciun specialist și nici măcar membrii comisiei care au inspectat bazinele acvatice nu au acceptat să vorbească despre starea barajelor din autonomie.
„Faptul că nimeni nu vrea să vorbească cu voi are o explicație simplă. Dacă începi să vorbești, trebuie să explici anumite lucruri. Puteți face o investigație și să verificați câți bani au fost cheltuiți. Veți rămâne surprinși Primarul de acum este nou. Înainte era alt primar și se alocau foarte mulți bani. Când eram deputat, în fiecare an reparam câte ceva la aceste baraje. Eu propuneam atunci să alegem un singur baraj și să îl reparăm complet într-un an, apoi să trecem la următorul, dar nu să raportăm anual cheltuieli fără să rezolvăm problema. Unora le convenea să cheltuiască puțin câte puțin și să își însușească banii, sperând că poate nici nu vor veni ploi puternic.”, a declarat Serghei Cernev.
Nivelul apei din iaz a scăzut între timp, semn că satul Dezghingea a fost salvat de natură, nu de autorități. Specialiștii avertizează însă că scăderea apelor doar amână problema, fără să o rezolve.
„- Acum barajul este într-o stare normală? Nu reprezintă un pericol pentru sat sau pentru locuitori? - Nu, nu. În iaz s-a acumulat foarte mult nămol, iar nivelul apei este foarte scăzut, undeva la 30-40 de centimetri. - Am fost acolo și am văzut că o parte din suprafață este deja uscată. Pentru ce este folosit iazul? - Când era apă suficientă, era folosit pentru piscicultură. - Nu era utilizat în scopuri tehnice? - Uneori se lua apă, însă aceasta este foarte sărată și afectează solul, mai ales că este încărcată cu nămol”, a menționat specialistul funciar din Dezghingea, Afanasii Tomailî.
Între timp, la Taraclia au început lucrările de consolidare a unui baraj de importanță națională, aflat în stare critică. Proiectul costă circa 20 de milioane de lei și va dura doi ani. Anul trecut, Ministerul Mediului anunța că 16 lacuri din țară necesită reparații urgente la baraje sau sisteme de evacuare, iar alte 8 bazine acvatice sunt complet nefuncționale și au nevoie de reconstrucție capitală.
