Spectacolul „1946”, regizat de Veaceslav Sambriș și pus în scenă de actorii Teatrului „Luceafărul”, a fost jucat în aer liber în Piața Marii Adunări Naționale. Piesa abordează într-o manieră profundă și dramatică tema foametei organizate din perioada 1946–1947, una dintre cele mai tragice pagini din istoria noastră. Reprezentația a avut loc chiar în fața vagoanelor din cadrul expoziției „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, replici ale celor folosite pentru deportarea a zeci de mii de basarabeni în Siberia și Kazahstan.
Bazat pe mărturiile cutremurătoare din volumul „Cartea foametei”, spectacolul „1946”aduce în scenă amintirile supraviețuitorilor acelei perioade crude. Spectatorii descoperă poveștile emoționante ale oamenilor care au depășit cu greu cea mai mare teroare din istoria țării noastre.
(text) Poveștile transpuse pe scenă au rezonat puternic în inimile publicului, trezind amintiri vii ale suferințelor povestite de părinți.
„Mi-am adus aminte de istoria mamei mele, a avut și un frate care a murit în timpul foametei. Mi-am amintit de momentele prin care au trecut. E important să vedem așa spectacole."
„M-au emoționat retrăirile. Ceea ce au trăit buneii noștri și cel mai mult mă doare că acum nimeni nu mai ține minte chestia asta.”
Mai mulți părinți au fost însoțiți de copii, convinși de importanța ca tânăra generație săcunoască aceste pagini dureroase din trecutul țării noastre.
„- Istoria nu o poți anula, dar tragi concluzii.
- Credeți că ei o să înțeleagă?
- Nu cred, dar ceva oricum o să se întipărească.”
„Tu înțelegi, poți rezona cu ei, dar este prea dureros ca să înțelegi, este prea dureros și emoțional să știi că asta s-a întâmplat cândva.”
Margareta Spânu-Cemârtan avea doar șase ani în anii foametei, însă își aduce aminte cu durere unele dintre cele mai marcante momente ale copilăriri sale.
Spectacolul este construit pe baza mărturiilor reale din volumul „Cartea Foametei” de Larisa Turea, dar și pe interviuri realizate de echipa teatrului cu persoane care au trăit sau au moștenit memoria foametei.
„Să nu uităm despre acest sacrificiu, niciodată nu vom ști cifra exactă a basarabenilor, dar nu contează. Orice om care piere, mai ales așa tragic, este o pierdere pentru întrega umanitate. Au fost peste 300 de mii de victime,” a declarat scriitoarea și critica de teatru, Larisa Turea.
Spectacolul face parte din programul special al expoziției „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași” și este dedicat memoriei victimelor foametei organizate din anii 1946–1947.
