Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că Ucraina va riposta 'cu siguranță' la atacul masiv rusesc asupra Kievului din noaptea de miercuri spre joi, soldat cu cel puțin 21 de morți și 85 de răniți. Totodată, Kievul susține că dronele și rachetele cu care Rusia a atacat Ucraina într-o singură zi conțineau 35.000 de componente străine.
Pe de altă parte, cazaci şi alţi voluntari ajută autorităţile locale şi poliţia la menţinerea ordinii şi evitarea conflictelor la benzinăriile din staţiunea Anapa de la Marea Neagră, în regiunea Krasnodar din Rusia, relatează Reuters. Între timp, Dmitri Medvedev, fost președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate din Rusia, amenință direct Finlanda după ce a ridicat interdicția privind găzduirea armelor nucleare. Statele Unite au avertizat că Rusia plănuiește o „provocare” armată pe teritoriul polonez, pentru a testa reacția forțelor NATO.
UPDATE Țările UE au convenit în unanimitate să demareze procesul de deschidere a unui nou grup de negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova, cel privind relațiile externe, ceremonia oficială fiind prevăzută pentru data de 14 iulie. Decizia de a debloca cel de-al șaselea grup de clustere dedicat relațiilor externe reprezintă un nou pas în procesul de aderare al celor două țări candidate, reflectând schimbarea treptată a poziției Ungariei în urma victoriei electorale zdrobitoare a lui Péter Magyar asupra lui Viktor Orbán, potrivit Euronews. Comisia Europeană și Ucraina au insistat asupra deschiderii celor cinci grupuri de negocieri rămase înainte de vacanța de vară, pentru a demonstra voința politică de a accelera procesul de aderare.
UPDATE Linia frontului a rămas în mare parte neschimbată în iunie în Ucraina, ca urmare a unei pierderi de impuls din partea trupelor ruse în ultimele luni, potrivit unei analize realizate de agenția France Presse, în baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citează Agerpres. Datele arată un câştig teritorial net în iunie de 30 km2 pentru armata rusă în regiunea Harkov (nord-est). Dar aceste progrese sunt înainte de toate rezultatul incursiunilor precedente, considerate de acum drept înaintare de către ISW după analiza noilor informaţii, conform institutului. Armata ucraineană a câştigat la rândul său 11 km2 în regiunea Zaporojie (sud) şi 18 km2 în cea din Dnipropetrovsk (centru-est).
UPDATE Statele europene membre ale NATO şi Canada se vor angaja la summitul Alianţei săptămâna viitoare să ofere Ucrainei până la sfârşitul acestui an un ajutor militar de 70 de miliarde de euro şi din nou aceeaşi sumă anul viitor. Potrivit unor surse diplomatice citate de agenţiile AFP şi dpa, suma include ajutorul militar de 60 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană s-a angajat să-l ofere Kievului în 2026 şi 2027, câte 30 de miliarde de euro în fiecare din aceşti ani printr-un împrumut din care au început deja să fie efectuate plăţi către Ucraina, ţară care nu va trebui să-l ramburseze decât dacă Rusia îi va plăti "reparaţii de război". În caz contrar, împrumutul va fi plătit de statele UE care au acceptat să-l garanteze, singurele care au refuzat fiind Ungaria, Cehia şi Slovacia. Prin urmare, pe lângă aceste 60 de miliarde de euro, statele europene membre ale NATO şi Canada se vor angaja să ofere din propriile lor bugete Ucrainei ajutoare militare noi de 80 de miliarde de euro până la sfârşitul anului 2027.
UPDATE Rusia pregătește o „provocare” armată pe teritoriul Poloniei pentru a testa reacția NATO, au avertizat Statele Unite, potrivit The Telegraph. Infrastructura critică a Poloniei ar putea fi atacată cu rachete și drone, iar soldați ruși ar putea pătrunde pe teritoriul NATO. Washingtonul a transmis Varșoviei mai multe avertismente privind acest plan, au declarat pentru Onet, publicație poloneză de știri care face parte din rețeaua Global Reporters Network, surse apropiate de Karol Nawrocki, președintele Poloniei. Scopul provocării ruse ar fi escaladarea tensiunilor și determinarea aliaților occidentali să suspende ajutorul acordat Ucrainei. Aceasta ar putea fi lansată în doar câteva luni. Surse din domeniul securității din Polonia nu exclud nici posibilitatea unui atac mai convențional, precum o incursiune terestră limitată a unor soldați ruși peste flancul estic al NATO, notează Antena3.
UPDATE Rușii folosesc drone complet autonome, invizibile pentru detectoare și pentru interferențele electromagnetice. Dezvăluirea a fost făcută de ucraineni. Aparatul de zbor este aproape imposibil de descoperit și de doborât, transmite Mediafax. Rusia folosește drone de atac complet autonome, fără legătură radio și invizibile pentru interferențele electromagnetice, potrivit Ukrainska Pravda. Rușii au implementat o variantă complet autonomă a dronei de atac Molniya fără nicio legătură de control radio, a explicat un consilier al Ministerului Apărării din Ucraina.
UPDATE Generalul Christopher Donahue a renunțat joi la comanda diviziei Europa și Africa a Armatei SUA din Wiesbaden, Germania, după ce a fost demis pe neașteptate de secretarul Apărării, Pete Hegseth, luna trecută.
UPDATE Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a declarat vineri, în Parlamentul de la Sofia, că țara sa se va opune celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, motivând că decizia este necesară pentru apărarea intereselor naționale ale Bulgariei, scrie Rador.
UPDATE Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România a anunțat că a primit răspunsul oficial al Ministerului Apărării din Ucraina la cele 14 întrebări adresate de ministrul Apărării, Radu Miruță, în legătură cu incidentul produs în Portul Constanța, în data de 5 iunie 2026. Potrivit răspunsului transmis de partea ucraineană, în după-amiaza zilei de 4 iunie 2026, în apropiere de Sevastopol, la aproximativ 250 de kilometri de țărmul României, forțele ucrainene au pierdut comunicațiile cu patru drone navale de tip USV Sargan-3000, care se îndreptau către zona de est a Mării Negre. Din acel moment, autoritățile ucrainene au precizat că nu au mai avut niciun control asupra traiectoriei celor patru drone și nu au reușit restabilirea comunicațiilor, scrie Libertatea.
UPDATE Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit aerodromurile militare rusești din Crimeea ocupată pentru a doua oară într-o săptămână, vizând aeronavele și infrastructura de drone de la bazele aeriene Saki și Gvardiiske. Conform declarației publicate vineri de SBU pe Telegram, operațiunea a fost desfășurată în cadrul campaniei de 40 de zile aprobată de președintele Volodimir Zelenski, menită să intensifice presiunea asupra Rusiei. Anterior, Zelenski a declarat că această campanie a fost concepută pentru a extinde presiunea susținută asupra infrastructurii militare ruse, inclusiv asupra țintelor din teritoriile ocupate și din interiorul Rusiei. El a adăugat că Ucraina va continua să extindă astfel de operațiuni, scrie Digi24.
UPDATE Aproximativ 2.500 de ucraineni au trecut granița în România prin zona montană în primele șase luni ale anului 2026, fenomenul înregistrând o scădere de aproximativ 33% față de aceeași perioadă a anului trecut, a informat, vineri, 3 iulie 2026, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmației, Iulia Stan.
UPDATE Aleksandr Volfovici, secretarul de stat al Consiliului de Securitate al Belarusului, i-a sfătuit pe cetățenii din țara sa să renunțe la călătoriile în Rusia, în special în zonele de frontieră, invocând riscuri de securitate, relatează Kiev Post. Cetățenii care călătoresc în Rusia se expun pe ei înșiși și familiile lor unui pericol semnificativ, precizând că siguranța nu poate fi garantată pe durata conflictului militar în curs, a subliniat oficialul. Declarația a venit în urma unor relatări din presa rusă potrivit cărora o dronă a lovit un autobuz de pasageri care circula de la Minsk spre Anapa, în timp ce acesta se afla în regiunea rusă Briansk. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a respins acuzația, calificând-o drept o provocare fabricată, menită să distragă atenția de la atacurile rusești asupra civililor ucraineni, scrie Spotmedia.
UPDATE O coadă de patru kilometri la o benzinărie Rosneft a fost filmată în Ținutul Transbaikal din Rusia. Între 600 și 800 de vehicule așteaptă la rând. Canalele ucrainene de Telegram Exilenova+ și Supernova+ au difuzat o înregistrare video care surprinde coada uriașă. Nu este clar când au fost filmate imaginile, dar Meduza a verificat înregistrarea și confirmă că a realizată lângă o benzinărie din localitatea Atamanovskoe, situată în districtul Citinski.
UPDATE Rusia a atacat Ucraina în timpul nopții cu două rachete de tip Kh-59/69 lansate din aer și 105 drone. Apărarea aeriană ucraineană a doborât 83 de ținte aeriene în nordul, sudul și estul țării. O rachetă și 21 de drone au lovit în 16 locuri, au transmis dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.
UPDATE Hotelul în care stă ambasadorul austriac în Ucraina a fost distrus în urma unui atac cu drone și rachete, relatează Mediafax. Personalul diplomatic a supraviețuit deoarece s-a refugiat la subsol atunci când a pornit alarma de atac aerian. Numeroase alte clădiri din Kiev au fost distruse în timpul atacului uriaș
UPDATE Forțele ruse au lansat în cursul nopții patru atacuri asupra unor benzinării din regiunea Sumî, trei civili fiind răniți. Și o benzinărie din Ripkî, regiunea Cernigău, a fost lovită, relatează Ukrainska Pravda. Dimineață, o persoană a murit și alte trei au fost rănite într-un atac rusesc asupra unei benzinării din Krivoi Rog, a anunțat Serviciul de Urgență al Ucrainei, notează Spotmedia.
UPDATE Salvatorii îndepărtează vineri dărâmăturile în capitala ucraineană Kiev, în căutarea supraviețuitorilor, în timp ce drapelele au fost coborâte în bernă pentru a marca o zi de doliu, la o zi după ce un atac rusesc cu rachete și drone a ucis cel puțin 30 de persoane. Atacul – cel mai sângeros asupra capitalei ucrainene în acest an – a rănit și 92 de persoane, a declarat vineri primarul Kievului, Vitali Kliciko. Părinții unui băiat de 10 ani, spitalizat după atac, precum și o fată de 15 ani erau încă dați dispăruți, a spus el, scrie Rador. Kliciko a declarat vineri zi de doliu la Kiev. Operațiunile de salvare continuă pentru a doua zi, a spus el, în timp ce experții criminaliști lucrau la identificarea fragmentelor de corp.
UPDATE Echipele de intervenție din Kiev continuau vineri să caute supraviețuitori printre dărâmăturile clădirilor lovite de rachetele și dronele rusești, în timp ce capitala ucraineană marchează o zi de doliu în memoria victimelor celui mai grav atac asupra orașului din acest an, relatează Reuters.
UPDATE Cel mai mare site de locuri de muncă din Rusia, HeadHunter, caută operatori de drone care să asigure protecţia spaţiului aerian deasupra Moscovei, fără condiţia unei experienţe anterioare în domeniu, relatează Reuters, preluată de Agerpres.
UPDATE Premierul bulgar Rumen Radev a declarat în cadrul controlului parlamentar că i-a propus preşedintelui Volodimir Zelenski ca Bulgaria şi Ucraina să construiască împreună Centrala Nucleară Belene. Radev a precizat că a discutat cu Zelenski în cadrul unei întâlniri desfăşurate la Bruxelles. „El (Zelenski, n.r.) a propus din nou ca Ucraina să cumpere reactoarele de la Centrala Nucleară Belene, iar eu i-am făcut o altă propunere: ‘Haideţi să construim împreună centrala nucleară de la Belene cu fonduri europene şi să vă furnizăm energie electrică prin România’. Aceasta este poziţia noastră şi cred că ar fi în avantajul Bulgariei, dacă acest proiect s-ar realiza”, a precizat prim-ministrul bulgar, scrie Rador.
UPDATE O dronă rusească a lovit în timpul nopții un bloc din Romnîi, regiunea Sumî. Atacul s-a soldat cu patru morți. Printre victime se numără o mamă și fiica sa, care nu împlinise doi ani, relatează Ukrainska Pravda. De asemenea, șase persoane, între care trei copii, au fost rănite într-un atac cu dronă în Lozova, regiunea Harkov. O fetiță de 10 ani a suferit cele mai grave răni și a fost transportată la spital cu arsuri pe aproximativ 40% din suprafața corpului, a anunțat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, scrie Spotmedia.
UPDATE Kievul deplânge moartea a 30 de persoane, după ce o rachetă rusească a distrus 64 de apartamente dintr-un bloc. Președintele Volodimir Zelenski a vizitat locul tragediei pentru a onora victimele și a evalua situația. Oficialii l-au informat pe președinte despre amploarea catastrofală a pagubelor, relatează Kiev Post. Între timp, bilanțul victimelor a urcat la 30 de morți.
UPDATE Ucraina caută soluții pentru a reduce tensiunile cu Varșovia, a declarat vineri premierul Poloniei, Donald Tusk. El a adăugat că Ucraina trebuie să își asume trecutul pentru a adera la Uniunea Europeană.
UPDATE Compania aerospațială rusă Bureau 1440 a lansat în martie primul lot de 16 sateliți Rassvet pe orbită joasă a Pământului. Potrivit presei ruse, până în iunie cel puțin unul dintre aceștia a încetat să mai funcționeze. Chiar și în condițiile unei funcționări normale, dimensiunea proiectului rămâne redusă în comparație cu rețeaua Starlink, care operează peste 10.000 de sateliți la nivel global, notează Clash Report. Președintele rus Vladimir Putin a calificat prima etapă a programului drept „absolut insuficientă”, afirmând însă că dezvoltarea sistemului va necesita timp, scrie Mediafax.
UPDATE Forțele ucrainene susțin că au lovit 13 obiective energetice, în cadrul unei operațiuni desfășurate pe parcursul a 48 de ore, care a vizat infrastructura critică din Crimeea și din regiunile ucrainene ocupate Donețk, Lugansk și Zaporojie. Potrivit comandantului Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi, operațiunea desfășurată în perioada 1-2 iulie a dus la scoaterea din funcțiune a 12 stații electrice și a unei stații de distribuție a gazelor, scrie Kiev Independent. Conform oficialului ucrainean, zece dintre stațiile electrice lovite se află în Crimeea ocupată, iar câte una în Lugansk și Donețk. În plus, a fost atacată o stație de distribuție a gazelor din Lugansk și un depozit de combustibil al armatei ruse din Melitopol, în regiunea ocupată Zaporojie. Comentând operațiunea, Brovdi a scris pe rețelele sociale: „Ce noapte cu lună, înstelată și senină... Moscova va cădea.” Armata ucraineană a publicat și imagini video despre care susține că surprind desfășurarea atacurilor, scrie Spotmedia.
UPDATE Rusia ar fi desfășurat o campanie secretă cu drone peste Europa, utilizând nave din așa-numita flotă fantomă, pentru a testa apărarea aeriană a NATO, a monitoriza obiective militare sensibile și a perturba aviația civilă. Concluziile apar într-un raport publicat joi de International Institute for Strategic Studies (IISS). Raportul documentează 144 de observații suspecte de drone înregistrate între august 2024 și februarie 2026, pe teritoriul a cel puțin 12 state membre NATO, precum și în Irlanda. Cele mai multe incidente au avut loc la finalul anului 2025 și au inclus zboruri în apropierea unor obiective militare de importanță strategică, inclusiv facilități implicate în partajarea nucleară, scrie TVPWorld.
UPDATE Secretarul american de Război, Pete Hegseth, avea în plan un anunț important în luna iunie pentru viitorul NATO. Șeful Pentagonului urma să anunțe reduceri suplimentare ale forțelor SUA din Europa, dar ideea a fost respinsă la Casa Albă, potrivit surselor The Wall Street Journal (WSJ).
UPDATE Autoritățile ucrainene îl acuză pe șeful Statului Major General al armatei ruse, Valeri Gherasimov, că ar fi coordonat unul dintre cele mai ample atacuri cu rachete și drone asupra Kievului de la începutul invaziei la scară largă. Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, a declarat că ancheta îl identifică pe Gherasimov drept organizatorul atacului soldat, potrivit autorităților ucrainene, cu 30 de morți în rândul civililor, precizând că investigația urmărește să stabilească întregul lanț de responsabilitate, de la cei care au emis ordinele până la executanți, potrivit Nexta.
UPDATE Ucraina va riposta 'cu siguranță' la atacul masiv rusesc asupra Kievului din noaptea de miercuri spre joi, soldat cu cel puțin 21 de morți și 85 de răniți, a declarat joi, 2 iulie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a mers la locul bombardamentelor, relatează AFP.
UPDATE Dronele și rachetele folosite de Rusia în atacul de amploare asupra Kievului din noaptea de miercuri spre joi conțineau aproximativ 35.000 de componente fabricate în străinătate, a declarat comisarul prezidențial ucrainean pentru politica de sancțiuni, Vladîslav Vlasiuk.
UPDATE Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva companiilor care susțin industria militară rusă, după atacul masiv lansat de Rusia asupra Kievului. Capitala Ucrainei a fost lovită cu sute de drone și zeci de rachete, iar cel puțin 27 de persoane au murit. Peste 90 de oameni au fost răniți.
UPDATE Un videoclip care surprinde momentul în care o rachetă rusă lovește un bloc cu nouă etaje din cartierul Darnîțea al capitalei ucrainene, Kiev, a fost publicat de presa locală, în contextul unuia dintre cele mai ample atacuri aeriene lansate de Rusia asupra orașului. Potrivit autorităților ucrainene, lovitura a provocat distrugeri masive ale clădirii și victime în rândul civililor, echipele de intervenție continuând operațiunile de căutare și salvare sub dărâmături.
UPDATE Dmitri Medvedev, fost președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate din Rusia, a transmis un mesaj tranșant la adresa Finlandei, spunând că țara se află acum pe lista țintelor nucleare ale Moscovei. Amenințarea vine după ce Finlanda a ridicat restricția privind găzduirea armelor nucleare, potrivit Mediafax.
UPDATE În Rusia lui Putin s-a deschis – de mai mult timp – un nou „front”, cel al VPN-urilor. În ultimul deceniu, autoritățile ruse au desfășurat, fără să vrea, una dintre cele mai de succes campanii de alfabetizare digitală din lume. Zeci de milioane de oameni au învățat cum să utilizeze rețele private virtuale (VPN) pentru a ocoli restricțiile de acces la internet. Conform unui sondaj realizat de compania independentă de sondaje Russian Field în aprilie 2026, peste 50% dintre rușii cu vârste cuprinse între optsprezece și patruzeci și cinci de ani recunosc că utilizează VPN-uri.
UPDATE Cazaci şi alţi voluntari ajută autorităţile locale şi poliţia la menţinerea ordinii şi evitarea conflictelor la benzinăriile din staţiunea Anapa de la Marea Neagră, în regiunea Krasnodar din Rusia, relatează Reuters, vineri. Cunoscuţi pentru uniformele lor specifice şi căciulile de blană, cazacii - comunitate militară şi socială istorică din Rusia - asigură acum ordinea publică, prevenind declanşarea unor încăierări, şi dirijează traficul, în timp ce ruşii stau la cozile formate din cauza crizei de carburanţi, în urma loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice. Cazacii împiedică șoferii să umple canistre şi menţin ordinea la cozi, a informat, joi seara, pe Telegram, municipalitatea din Anapa. Ca şi în alte părţi din Rusia şi din teritoriile ucrainene ocupate, fiecare posesor de autoturism are dreptul să cumpere doar 20 de litri de combustibil la fiecare alimentare, notează Antena3.
UPDATE Scandalul Nord Stream revine în actualitate, după ce Parchetul federal german a susținut că nu Rusia, ci autoritățile ucrainene ar fi ordonat sabotarea gazoductelor Nord Stream în 2022. Anunțul vine după inculparea unui fost comandant militar ucrainean. Anchetatorii au refăcut tot scenariul care a dus la explozia de pe fundul Mării Baltice. După ce Parchetul federal din Germania a anunțat joi că suspectează autoritățile ucrainene că ar fi au ordonat sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, distruse în urma exploziilor produse în Marea Baltică în septembrie 2022, noi detalii ies la iveală cu privire la modul în care s-ar fi desfășurat operațiunea de sabotaj. Anunțul vine la o zi după inculparea primului suspect în acest dosar, relatează The Guardian.
