Zi de doliu la Kiev, după atacul mortal lansat de Rusia. Pe de altă parte, Ucraina a lansat peste 430 de drone spre Moscova înaintea summitului NATO de la Ankara. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susţine că frontul terestru este aproape blocat, iar bătălia decisivă se mută în aer. Totodată, Zelenski declară că președintele rus Vladimir Putin se teme pentru propria viață, iar loviturile ucrainene asupra Moscovei și Sankt Petersburgului ar putea exercita presiuni asupra conducerii de la Kremlin. Ucraina atacă infrastructura energetică rusă într-un ritm și cu o brutalitate fără precedent, notează Financial Times.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank american specializat în analiza conflictelor armate, a publicat o hartă care ilustrează amploarea crizei de combustibil din Rusia. Între timp, liderii celor 32 de state membre NATO se reunesc marți și miercuri la Ankara, într-un summit considerat unul dintre cele mai importante din ultimii ani. Reuniunea are loc într-un moment în care administrația președintelui american Donald Trump își redefinește rolul în apărarea Europei, transmite Associated Press.
UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a îndemnat pe ruși să nu se înroleze în armată, afirmând că președintele Vladimir Putin este dispus să-și sacrifice propriii cetățeni pentru războiul din Ucraina. „Amintiți-vă: puteți deveni unul dintre cei 30.000 de oameni care vor muri în această lună sau în următoarea. Președintele vostru, Vladimir Putin, este gata să vă sacrifice. Gândiți-vă bine înainte de a vă înrola în armată”, a declarat Rutte.
UPDATE Rusia riscă o criză bancară „explozivă”, deoarece instituțiile de credit suportă o mare parte din povara economiei de război a țării, avertizează un raport al serviciilor de informații ale unor state europene, citat de Reuters, în contextul în care Uniunea Europeană pregătește o serie de noi sancțiuni.
UPDATE Președintele american Donald Trump ia în calcul reducerea cu până la o treime a prezenței militare a Statelor Unite în Europa, pe fondul nemulțumirii sale față de lipsa de sprijin din partea aliaților NATO în timpul operațiunilor militare americane din Iran. Informația, dezvăluită de surse apropiate administrației de la Washington, a fost făcută public înaintea summitului NATO care are loc la Ankara. Potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile de la Casa Albă, Trump și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de statele europene, pe care le acuză că beneficiază de protecția militară americană fără a răspunde cu aceeași solidaritate atunci când Statele Unite sunt implicate în conflicte, scrie CNN.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că țara sa ar trebui să devină membră a NATO, deoarece dispune deja de unele dintre cele mai avansate capacități de luptă din Europa. În cadrul Forumului industriei de apărare organizat cu ocazia summitului NATO de la Ankara, el a subliniat că Ucraina nu mai este un beneficiar al securității, ci a devenit acum un furnizor al acesteia, relatează Euronews.
UPDATE Statele baltice "se joacă cu focul" punându-şi teritoriul la dispoziţie pentru lovituri asupra Rusiei, a declarat marţi ministrul adjunct de externe rus, Mihail Galuzin, citat de Xinhua. "Prin faptul că se supun disciplinei NATO şi UE şi îşi pun teritoriul la dispoziţie pentru acţiuni ostile împotriva Rusiei în contextul conflictului în Ucraina, statele baltice 'se joacă cu focul'. Ele ştiu asta foarte bine aceasta", a afirmat Galuzin, citat de RIA Novosti.
UPDATE Întâlnirea dintre preşedinţii ucrainean şi american, Volodimir Zelenski și Donald Trump, la summitul NATO de la Ankara, va avea loc pe 8 iulie, la ora locală 14:30. Informația în acest sens apare în programul oficial al președintelui american pentru participarea la summitul NATO, consultat de corespondenta Evropeiska Pravda.
UPDATE Preşedintele american Donald Trump s-a declarat din nou, marţi, "foarte decepţionat" de NATO în timpul războiului pe care l-a declanşat împotriva Iranului, la sosirea sa la Ankara cu prilejul unui summit al Alianţei.
UPDATE Donald Trump a ajuns marți la summitul NATO doar pentru a relua criticile la adresa aliaților europeni, scriu Reuters și The Guardian. Asta într-un moment în care aliații fac eforturi financiare deosebite pentru a crește cheltuielile militare, răspunzând astfel chiar solicitărilor lui Trump.
UPDATE Rusia va urmări îndeaproape rezultatele summitului NATO din Turcia, a anunțat marţi Kremlinul, care spune că reuniunea de la Ankara a fost precedată de declaraţii „confruntaţionale” despre Rusia. În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia menţine contacte de lucru cu SUA şi speră ca eforturile Statelor Unite de a media pacea în Ucraina să aibă succes, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
UPDATE Volodimir Zelenski a vorbit la summitul NATO de la Ankara. Potrivit Nexta, el a subliniat importanța flancului estic păzit în prezent de armata ucraineană. „În prezent, distrugem aproximativ 30.000 de militari ruși în fiecare lună. Majoritatea covârșitoare a acestora au fost loviți de drone. Chiar credeți că este corect să lăsați în afara NATO o țară și un popor care dispun de un nivel atât de ridicat de potențial defensiv?”, s-a întrebat liderul ucrainean. Zelenski s-a referit și la rezultatele armatei ucrainene în confruntarea cu rușii. „Am distrus complet ideea pe care Rusia o are despre existența unui flanc strategic. În Rusia, practic, nu a mai rămas nicio rafinărie majoră de petrol care să nu fi fost ținta atacurilor din partea Ucrainei”, a adăugat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean le-a cerut din nou aliaților sisteme Patriot necesare pentru apărarea aeriană. „Cei care apără viețile oamenilor au nevoie de mai multe sisteme Patriot. În timp ce acest război continuă, vă rugăm să ne ajutați să obținem mai multe rachete pentru sistemele de apărare aeriană. Acesta este prioritatea noastră principală acum. Restul putem face noi înșine”, a precizat Volodimir Zelenski.
UPDATE Mai multe tipuri de rachete americane urmează a fi produse în Europa, de către companii europene. Mentenanța acestor sisteme de armament va fi, de asemenea, asigurată, tot în țările europene, conform unor contracte care urmează a fi semnate marți în cadrul Forumului NATO al Industriei de Apărare, informează Politico. Printre țările europene vizate se numără și Estonia sau Polonia. România nu apare în niciun astfel de contract de armament, notează Antena3.
UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, consideră că atât Volodimir Zelenski, cât și Vladimir Putin își doresc încheierea unui acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Liderul de la Casa Albă a declarat că negocierile au durat prea mult, dar și-a exprimat convingerea că în curând vor exista progrese, menționând totodată implicarea președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, în facilitarea dialogului.
UPDATE SUA și Rusia nu au ajuns încă la niciun acord cu privire la o posibilă vizită a președintelui american Donald Trump în Rusia, inclusiv la o eventuală vizită la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția de stat rusă Tass.
UPDATE Polonia a acordat Ucrainei ajutor militar în valoare totală de aproximativ 3,83 miliarde de euro (16,45 miliarde de zloți) de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, a anunțat luni ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, potrivit Radio Polonia.
UPDATE Mark Rutte, secretarul general al NATO, îl laudă pe președintele american Donald Trump. Rutte a avut discursul laudativ la podcastul „The Conversation with Dasha Burns”, notează Politico. Acesta a mai declarat că summitul de la Ankara va fi unul care va transforma alianța și va injecta, de asemenea, miliarde suplimentare în programe critice de apărare. Potrivit lui Mark Rutte, principalul merit al lui Donald Trump este acela că i-a determinat pe europeni să se mobilizeze. „A avut dreptate când a presat aliații NATO să majoreze cheltuielile pentru apărare. A avut dreptate când i-a determinat să își modernizeze armatele. A avut dreptate când a lansat un război cu Iranul”, a declarat Rutte, scrie Gândul.
UPDATE Dronele ucrainene au lovit, în noaptea de luni spre marți, opt petroliere din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, folosite pentru transportul de combustibili către Peninsula Crimeea, a anunțat armata ucraineană, potrivit Reuters.
UPDATE Forțele Aeriene ucrainene afirmă că Rusia a lansat 123 de drone începând de luni seară, dintre care 108 au fost doborâte sau neutralizate prin mijloace de război electronic. Totuși, 12 drone și fragmente rezultate în urma interceptărilor au provocat distrugeri în mai multe regiuni.
UPDATE Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării din România a detectat marți dimineață, la ora 09:52, un grup de ținte aeriene aflate la aproximativ 20 de kilometri est de Insula Șerpilor, în Ucraina. Ca măsură de precauție, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate în serviciul de Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au decolat pentru monitorizarea situației. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a transmis la ora 10:29 un mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea. Ministerul Apărării precizează că nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României și nici impactul la sol al vreunui vehicul aerian, iar alerta a fost ridicată la ora 11:05, scrie Spotmedia.
UPDATE Armata rusă a lansat un nou val de atacuri asupra Ucrainei în cursul nopții. La Krivoi Rog a fost distrus un centru logistic al companiei Nova Poshta, iar în regiunea Poltava au fost lovite instalații industriale, unde au izbucnit mai multe incendii. Alte bombardamente au vizat regiunea Nikolaev, unde trei persoane au fost rănite, scrie Spotmedia.
UPDATE Capitala Ucrainei marchează marți o zi de doliu după atacul rusesc de duminică noapte. Cel mai recent bilanț indică 26 de morți în Kiev și regiunea înconjurătoare și peste o sută de răniți. Operațiunile de căutare continuă în clădirile prăbușite din cartierele Podil și Darnîțea, iar autoritățile se tem că bilanțul victimelor ar putea crește.
UPDATE Companiile maritime grecești au obținut cel puțin 3,8 miliarde de dolari din transportul petrolului rusesc în ultimii trei ani, deși statele G7 au încercat să reducă veniturile Kremlinului din petrol. Cea mai mare sumă a fost obținută de Dynacom Tankers, companie fondată de miliardarul grec George Prokopiou. Dynacom a avut venituri de cel puțin 915 milioane de dolari din transportul țițeiului rusesc, ceea ce reprezintă aproape un sfert din totalul obținut de companiile maritime din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times.
UPDATE Fostul campion mondial la șah Garry Kasparov susține că președintele rus Vladimir Putin nu are niciun interes să pună capăt războiului din Ucraina, deoarece încheierea conflictului i-ar amenința regimul. Într-un interviu acordat TVP World, Kasparov afirmă că Rusia este mai degrabă pregătită pentru o escaladare a conflictului decât pentru negocieri și avertizează asupra unui posibil test al solidarității NATO.
UPDATE Forțele speciale au reținut doi bărbați la granița dintre Serbia și Ungaria, în proximitatea României, la cererea Germaniei, la începutul lunii iunie. Agențiile de informații germane cred că aceștia lucrau pentru serviciile secrete rusești și plănuiau să bombardeze o instalație militară din țară, relatează Bild , citând surse. Naționalitatea persoanelor arestate nu este încă dezvăluită.
UPDATE Volodimir Zelenski participă la summitul NATO de la Ankara într-un moment critic pentru Ucraina, după două atacuri devastatoare asupra Kievului în mai puțin de o săptămână. Principala solicitare adresată aliaților este creșterea sprijinului pentru apărarea antiaeriană, în special livrarea de sisteme Patriot și interceptoare pentru rachetele balistice rusești. Liderul ucrainean urmează să discute și cu Donald Trump, încercând să obțină noi angajamente militare și politice. Potrivit unor surse diplomatice, statele europene din NATO pregătesc un nou pachet de sprijin militar de aproximativ 70 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, scrie Spotmedia.
UPDATE Ucraineanca suspectată de comiterea atacului cu bombă care l-a vizat pe Vadim Ermolaev, un om de afaceri bogat de origine ucraineană, la Monaco săptămâna trecută, a fost găsită fără viaţă luni seară în apropiere de Kiev, a relatat marţi publicaţia Ukrainska Pravda, potrivit agenției de știri Reuters, citate de Agerpres.
UPDATE În timp ce liderii NATO se reunesc la Ankara, una dintre întrebările care domină agenda de securitate europeană este dacă președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar putea decide să escaladeze confruntarea cu Occidentul într-un moment în care războiul din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă etapă, relatează CNN.
UPDATE Rachete ucrainene au lovit Aeroportul Belgorod și o instalație de gestionare a conductelor de gaze naturale, în timp ce o pană de curent majoră a fost înregistrată în regiunea Belgorod în cursul nopții de 7 iulie, conform autorităților locale și canalelor de social media. Un incendiu a izbucnit pe Aeroportul Belgorod în urma atacurilor ucrainene cu rachete asupra obiectivului, a raportat canalul de știri Telegram Exilenova Plus, citat de Kyiv Indepenent. În același timp, sediul Direcției Liniare de Gestionare a Conductelor Magistrale de Gaz din Belgorod a luat foc după ce a fost lovit în timpul atacului, a transmis canalul independent de știri rusesc Astra.
UPDATE Una dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, cea de la Omsk, a fost cuprinsă de flăcări după un atac al forțelor ucrainene. Imaginile noi apărute în spațiul public arată momentul în care o dronă FP-1 se apropie și lovește obiectivul, aflat la peste 2.500 de kilometri distanță de granița cu Ucraina.
UPDATE Un atac masiv cu drone asupra Moscovei a avut loc în cursul nopții, autoritățile ruse anunțând că 430 de aparate fără pilot au fost trimise spre capitală. Primarul Serghei Sobianin susține că sistemele antiaeriene au interceptat cea mai mare parte a acestora, însă amploarea pagubelor nu era clară imediat după atac, relatează BBC.
UPDATE Şeful Administrației Militare Regionale Mikolaiv, Vitali Kim, a raportat că, în ultimele 24 de ore, trupele ruse au bombardat trei comune, folosind drone și rachete. În urma atacurilor, trei persoane au fost rănite, iar mai multe locuințe, depozite și o zonă de agrement au fost avariate. Potrivit lui Kim, în cursul zilei de 6 iulie și în noaptea de 6 spre 7 iulie, armata rusă a atacat regiunea cu drone kamikaze de tip Shahed/Gerbera. În urma unui atac asupra comunei Mișkovo-Pohorilove, un bărbat în vârstă de 59 de ani a fost rănit. Acesta se află în spital, fiind internat în stare gravă. De asemenea, în urma atacului, a fost avariat un depozit, iar la locul impactului, a izbucnit un incendiu, scrie Rador.
UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis marți, chiar înaintea deschiderii summitului Alianței de la Ankara, unul dintre cele mai ferme mesaje adresate Kremlinului de la începutul acestui an. El a afirmat că „Putin este disperat”, a susținut că Ucraina a reușit să schimbe dinamica războiului și le-a cerut aliaților să accelereze livrările de armament și sisteme de apărare antiaeriană pentru Kiev. Declarațiile vin la nici 24 de ore după un nou atac masiv lansat de Rusia asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv Kievul, cu rachete și drone. Vorbind într-o conferință de presă la Ankara, înaintea începerii summitului NATO, Rutte a declarat, potrivit Kyiv Post, că Rusia nu poate câștiga războiul prin teroare și că sprijinul pentru Ucraina trebuie intensificat, deoarece securitatea acesteia este strâns legată de securitatea întregii Alianțe.
UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank american specializat în analiza conflictelor armate, a publicat o hartă care arată că restricțiile și penuria de carburanți s-au extins în numeroase regiuni ale Federației Ruse și în teritoriile ucrainene ocupate. Potrivit analizei, în mai multe zone autoritățile au limitat oficial vânzarea combustibilului, iar în altele au fost raportate lipsuri sau restricții impuse direct de benzinării.
UPDATE Războiul dintre Kiev și Moscova a intrat într-o fază de o brutalitate aeriană fără precedent, după ce forțele ucrainene au declanșat o campanie masivă de atacuri cu drone care a îngenuncheat infrastructura energetică a Rusiei. O analiză devastatoare a datelor Financial Times (FT) arată că raidurile chirurgicale orchestrate de armata lui Volodimir Zelenski au aruncat Federația Rusă în cea mai gravă și mai profundă criză a combustibililor din ultimele decenii, spulberând mitul securității interne promovat de Kremlin.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susține că extinderea loviturilor cu drone asupra teritoriului Rusiei, inclusiv asupra Moscovei și Sankt Petersburgului, ar putea influența deciziile Kremlinului privind continuarea războiului. „Când la Moscova nu vor mai ajunge o sută de drone, ci 1.000, iar Putin va simți și va vedea acest lucru, va începe să înțeleagă realitatea”, a declarat liderul ucrainean, adăugând că „cu cât Putin va fi mai departe de Moscova, cu atât pacea va fi mai aproape”.
UPDATE Volodimir Zelenski a afirmat că președintele rus se teme pentru propria viață și că elitele politice și economice ale Rusiei, concentrate în Moscova și Sankt Petersburg, vor resimți efectele războiului, deoarece „tocmai acolo sunt luate deciziile de a ne ucide”. În opinia sa, loviturile în adâncimea teritoriului rus (deep strike) au avut și continuă să aibă un impact major asupra desfășurării conflictului. „Este o muncă permanentă, dificilă, de zi cu zi. Eroii sunt cei de pe front, iar noi toți, ca stat, trebuie să îi susținem. Dacă vom reuși acest lucru, vom aduce o pace dreaptă și puternică pentru Ucraina. Aceasta este victoria pentru noi”, a conchis președintele ucrainean pentru Financial Times.
UPDATE „Războiul se schimbă, iar astăzi pacea și victoria vor aparține celui mai inteligent”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru Financial Times, susținând că lupta decisivă se mută în spațiul aerian. Liderul de la Kiev a afirmat că Ucraina și-a schimbat prioritățile militare, concentrându-se pe controlul cerului și pe lovituri împotriva infrastructurii strategice ruse, inclusiv în Crimeea, subliniind că rezultatul războiului va depinde de rezistența armatei ucrainene și de sprijinul financiar și militar al partenerilor occidentali.
UPDATE Budanov susține că președintele american Donald Trump „îi respectă pe învingători”, motiv pentru care Ucraina trebuie nu doar să demonstreze succese, ci și să obțină rezultate concrete pentru a menține sprijinul internațional. De asemenea, șeful serviciului de informații militare ucrainene a afirmat că, potrivit informațiilor de care dispune, Polonia pregătește „pași nechibzuiți” cu ocazia comemorării tragediei din Volînia, care ar putea complica relațiile bilaterale. El a subliniat însă că Ucraina nu intenționează să accepte ultimatumuri din partea niciunui stat.
UPDATE Faza activă a războiului s-ar putea încheia încă în acest an, însă înaintea negocierilor este probabilă o intensificare a luptelor, a declarat șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Kirilo Budanov, într-un interviu pentru RBK-Ucraina. Kievul nu va accepta concesii teritoriale, modificarea granițelor sau orice fel de ultimatumuri, a subliniat Budanov. Potrivit acestuia, producția proprie de armament permite creșterea intensității loviturilor asupra Federației Ruse, iar următorul obiectiv este stabilizarea frontului prin perturbarea cât mai amplă a logisticii ruse.
UPDATE Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Stoere, a îndemnat luni China să recurgă la legăturile sale cu conducerea Rusiei pentru a ajuta la găsirea unei soluţii negociate a războiului din Ucraina, precum şi pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Europa.
UPDATE Generalul-locotenent în retragere Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa, a declarat pentru ABC că liderii europeni nu ar trebui „să se închine” la președintele SUA. „Toată lumea are tendința să-și țină respirația și să spere că Trump nu va interveni și nu va întoarce masa. Dar aș spune, de asemenea, că este timpul ca națiunile să nu se mai teamă să-i răspundă președintelui american. Să nu mai fie atât de umile în modul în care interacționează cu el”, a spus generalul-locotenent Hodges. „Orice subminează coeziunea NATO este un cadou pentru Kremlin”, a punctat generalul Ben Hodges, srie Gândul.
UPDATE Germania intenționează să investească peste 600 de miliarde de euro în apărare până în 2030, dublându-și bugetul militar în patru ani. Acest plan, finanțat prin îndatorare, urmărește consolidarea Bundeswehr, însă provoacă dezbateri interne și îngrijorări în rândul vecinilor săi, arată o analiză a publicației franceze Les Echos, citată de Rador.
UPDATE Ministerul german al Economiei îşi face planuri pentru o rezervă strategică de gaze, care ar fi utilizată în situaţii de urgenţă şi ar costa până la 1,5 miliarde de euro pentru a fi pusă la punct, a declarat pentru Reuters o sursă din apropierea acestui dosar.
UPDATE Un incendiu de proporții a izbucnit la un terminal de poștă din regiunea Dnipropetrovsk, după un atac al Rusiei. Flăcările au cuprins întreaga clădire, iar numeroase colete au fost distruse, potrivit presei locale.
