O dronă rusească Gheran-2 a explodat lângă localitatea Copanca din Republica Moldova. Aparatul de atac ar fi survolat spațiul aerian al țării noastre, în contextul atacurilor aeriene masive lansate de Federația Rusă asupra regiunii Odesa din Ucraina. Autoritățile de la Chișinău condamnă incidentul, pe care îl califică drept „o încălcare gravă și inacceptabilă”, fiind cea de-a 20-a dronă găsită prăbușită în Moldova de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Ucraina a încercat un nou atac precum cel care a decimat flota rusă de bombardiere strategice, susține FSB. Patru persoane au murit și șapte au fost rănite în urma unui nou val de atacuri cu drone asupra Rusiei. Cele mai grave incidente au avut loc în regiunea Moscovei, iar lovituri au fost raportate și în Belgorod și Stavropol. Totodată, Kremlinul susține că Rusia nu intenționează să declanșeze un nou război mondial. Între timp, „Vladimir Putin are o dilemă” notează publicația italiană Corriere della Sera.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu actualul șef al companiei „Naftogaz”, Serghei Korețki, căruia i-ar fi propus să preia funcția de prim-ministru al Ucrainei. Potrivit informațiilor publicate, Korețki a declarat că este pregătit să accepte această provocare, notează Ukrainskaia Pravda.
UPDATE Organizația „Medici fără Frontiere” (MSF) a condamnat luni ceea ce a numit „strategia deliberată a Rusiei de a distruge sistemul de sănătate” din Ucraina, documentând un tipar constant de atacuri pe tot parcursul războiului. MSF a declarat că, din aprilie 2022 până în decembrie 2025, a documentat peste 20 de atacuri asupra unor unități asociate organizației medicale umanitare. Rusia a lansat „atacuri neîncetate asupra unităților medicale și a personalului medical din Ucraina”, a afirmat MSF într-un comunicat citat de Euronews.
UPDATE Regatul Unit și Uniunea Europeană au anunțat luni, 13 iulie, împreună, că vor impune sancțiuni împotriva Rusiei, pe care o acuză că se află la originea unor atacuri cibernetice menite să „semene haos și diviziune în Europa”, relatează AFP.
UPDATE Rusia echipează unele rachete cu șrapnel sau submuniții pentru a provoca cât mai multe victime în orașele ucrainene, a declarat șeful Direcției de Comunicare a Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ihnat. Potrivit acestuia, o astfel de rachetă antiaeriană ghidată, destinată inițial interceptării țintelor aeriene, a lovit recent Kievul. Ihnat a acuzat Moscova că recurge la astfel de atacuri și încearcă ulterior să le atribuie apărării antiaeriene ucrainene. El a dat ca exemplu atacul din această dimineață asupra Odesei, după care propaganda rusă a susținut că distrugerile ar fi fost provocate de sistemele ucrainene de apărare aeriană. „Nu mai are rost să ne mirăm de această minciună”, a declarat oficialul ucrainean, potrivit Unian.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că întâlnirea „Coaliția de Voință” ar putea deschide „oportunități semnificativ mai mari” pentru întărirea apărării Ucrainei. „Prioritatea noastră principală este apărarea antibalistică. Vom prezenta partenerilor Programul nostru Antibalistic și, pentru prima dată, vom organiza o reuniune la nivelul liderilor, al consilierilor pentru securitate națională și al companiilor de apărare din țările care pot contribui concret la construirea unui nou sistem antibalistic”, a transmis Zelenski pe platforma X.
UPDATE Bilanțul victimelor în urma atacului rusesc asupra regiunii Odesa a crescut la cinci morți și zece răniți. Potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei, în urma atacului cu drone asupra unor obiective ale infrastructurii portuare din regiunea Odesa au decedat cinci membri ai echipajului, iar alte zece persoane civile au fost rănite. Informația a fost comunicată luni, 13 iulie, de serviciul de presă al instituției.
UPDATE Analiștii proiectului DeepState afirmă că satul Grișîne, de pe direcția Pokrovsk din regiunea Donețk, rămâne o prioritate pentru forțele ruse, care desfășoară atacuri cu motociclete și infanterie pentru a ocupa mai multe poziții la nord de localitate. Totodată, potrivit acestora, militarii ruși reușesc să pătrundă sporadic în satele Vasîlivka și Novooleksandrivka, însă aceste grupuri sunt depistate și eliminate de Forțele Armate ale Ucrainei. DeepState mai notează că trupele ruse încearcă să avanseze spre Iurivka, profitând de breșele din apărarea ucraineană cauzate de deficitul de efective, în timp ce o altă grupare rusă desfășoară asalturi intense în aglomerarea de localități situată la sud de Dobropillia.
UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că problemele apărute în aprovizionarea cu produse petroliere din Rusia sunt temporare și că situația se va normaliza treptat. Declarația a fost făcută în cadrul unui forum, potrivit stenogramei publicate pe site-ul Kremlinului. Putin a menționat că specialiștii ruși lucrează la un nou mecanism de livrare a combustibilului în Crimeea, care să nu poată fi vizat de atacurile inamice. Liderul de la Kremlin nu a oferit însă detalii tehnice despre modul în care va funcționa noul sistem de aprovizionare.
UPDATE Seria atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia a redus volumul procesării țițeiului la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 21 de ani, relatează Bloomberg. Potrivit publicației, scăderea producției a determinat autoritățile ruse să interzică exporturile pentru majoritatea tipurilor de motorină, pe lângă restricțiile deja impuse la exportul de benzină și combustibil pentru aviație.
UPDATE Dronele au atacat săptămâna trecută rafinării de petrol din Nijnekamsk, Sîzran și Saratov, în urma atacurilor fiind înregistrate două decese. În regiunea Volga se agravează criza combustibilului, iar în mai multe regiuni autoritățile au introdus un sistem de vânzare a carburanților în funcție de numerele de înmatriculare ale automobilelor. Totodată, la Ceboksarî, proprietarii locuințelor afectate de atacurile cu drone vor putea primi compensații pentru reparații, calculate la 9.000 de ruble pentru fiecare metru pătrat, notează Radio Europa Liberă.
UPDATE În Omsk, autoritățile ruse au început să rețină persoane care au publicat imagini video cu atacul dronelor ucrainene asupra unei rafinării locale de petrol, produs la 6 iulie. Potrivit reprezentantei oficiale a Serviciului Federal de Securitate din regiunea Omsk, Irina Rusnak, până în prezent au fost întocmite două procese-verbale. Articolul de lege în baza căruia au fost inițiate procedurile nu a fost precizat.
UPDATE Lipsa combustibilului începe să afecteze inclusiv unitățile de apărare antiaeriană ale armatei ruse din Crimeea ocupată și din partea ocupată a regiunii Herson, susține mișcarea de rezistență ucraineană și tătară din Crimeea „Ateș”. Potrivit partizanilor, deficitul de carburanți a determinat comandamentul rus să introducă restricții severe privind alimentarea vehiculelor militare și a grupurilor mobile de apărare împotriva dronelor.
UPDATE Poliţia rusă l-a arestat luni pe opozantul Boris Nadejdin, candidat la alegerile prezidenţiale din 2024, după cum a confirmat el însuşi pe conturile sale de socializare, relatează EFE, preluată de Agerpres. „A venit poliţia. Sunt dus la secţia Dolgoprudnîi” (din regiunea Moscova), a scris pe contul său de Telegram politicianul, declarat vineri agent străin.
UPDATE Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a declarat luni că a confiscat drone FPV de fabricaţie occidentală, ghidate prin inteligenţă artificială, care fuseseră lansate pe teritoriul rus din drone mai mari cu aripi fixe şi din baloane ucrainene, şi erau destinate să fie folosite pentru atacuri în interiorul Rusiei, transmite Reuters, conform Agerpres.
UPDATE NATO condamnă ferm campaniile cibernetice malițioase și persistente ale Rusiei, a transmis alianța, luni, într-un comunicat de presă. Alianța subliniază că Moscova utilizează un întreg ecosistem cibernetic pentru a viza statele membre și partenerii NATO, aceste acțiuni reprezentând o amenințare directă la adresa securității colective, scrie G4media.
UPDATE Ucraina susține că a desfășurat, în premieră mondială, o operațiune în care un robot terestru de luptă a fost debarcat de pe o dronă navală pe țărmul ocupat al Peninsulei Kinburn, unde a atacat poziții ale trupelor ruse. Potrivit Batalionului 1 de Sisteme fără Pilot din cadrul Brigăzii 123 Apărare Teritorială, robotul, echipat cu o mitralieră, și-a început misiunea imediat după debarcare, fiind controlat de la distanță de operatori. Militarii ucraineni afirmă că această tehnologie permite executarea unor misiuni periculoase fără a expune personalul militar la riscuri și extinde posibilitățile de utilizare a sistemelor robotizate pe câmpul de luptă.
UPDATE Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că consideră perioada în care republica a făcut parte din Imperiul Rus și din URSS drept o perioadă colonială. „Am fost colonizați în secolul al XIX-lea. Apoi am făcut parte din Uniunea Sovietică, unde nu ne-am bucurat de independență. Am fost parte a URSS, o republică, da, dar lipsită de drepturi. În memoria noastră istorică s-a păstrat înțelegerea a ceea ce înseamnă să fii colonie și apoi să devii un stat liber”, a spus Aliyev la cel de-al IV-lea Forum Global al Mass-Media de la Şuşi, scrie Digi24.
UPDATE Federația Rusă a declanșat o campanie masivă de dezinformare, bazată pe inteligență artificială, cu scopul direct de a manipula electoratul german și de a submina partidele democratice tradiționale. Miza strategică a Moscovei este clară: propulsarea formațiunilor extremiste și de orientare pro-rusă pe scena politică de la Berlin. Conform unei analize publicate de săptămânalul german Der Spiegel, semnată de Christian Stöcker, profesor de comunicare digitală la Universitatea din Hamburg, această operațiune cibernetică face parte dintr-un sistem complex numit „Matrioșka”. Campania folosește rețele vaste de conturi automatizate (boți) și conținut generat prin deep-fake pentru a lansa atacuri concertate împotriva liderilor politici occidentali, scrie Adevărul.
UPDATE Consiliul Uniunii Europene pentru Afaceri Externe a aprobat un nou pachet de asistență în valoare de 120 de milioane de euro pentru Republica Moldova, prin Instrumentul European pentru Pace (EPF). Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău a salutat decizia, precizând că fondurile vor contribui la modernizarea capacităților de apărare antiaeriană ale Armatei Naționale, consolidând securitatea spațiului aerian și siguranța cetățenilor. Totodată, MAE a amintit că echipamentele livrate anterior prin EPF au fost folosite pentru dezamorsarea munițiilor neexplodate, asigurarea cu apă potabilă a localităților afectate de poluarea râului Nistru și gestionarea consecințelor inundațiilor din primăvara anului 2026.
UPDATE Specialiștii Batalionului Geniu „Codru” al Armatei Naționale au stabilit că drona prăbușită în noaptea trecută în satul Copanca, raionul Căușeni, este de tip Gheran-2, de proveniență rusească. Armata Națională anunță că aparatul a fost avariat și parțial incendiat în urma exploziei la impactul cu solul, însă încărcătura explozivă de aproximativ 40 de kilograme, cu schije, a rămas conectată la sistem fără a detona. Geniștii anunță că drona, care cântărește 248,2 kilograme, a fost distrusă în condiții de maximă siguranță.
UPDATE Rusia nu dispune de resursele militare necesare pentru a ataca Polonia, deși Varșovia ia în serios amenințările venite din partea Moscovei, a declarat ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, relatează Kyiv Post.
UPDATE Parisul îl va convoca pe ambasadorul Rusiei în Franța „în zilele următoare”, din cauza unei „campanii cibernetice de amploare” de sabotaj și spionaj, desfășurată de Moscova în aproximativ zece țări europene, printre care și Franța, a anunțat luni ministrul francez al Afacerilor Externe, citat de AFP. Pe lângă convocarea ambasadorului, „vom impune, de asemenea, sancțiuni împotriva a nouă persoane și a patru entități responsabile de această campanie cibernetică orchestrată de FSB, Biroul de Securitate, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei”, a declarat Jean-Noël Barrot la BFMTV/RMC.
UPDATE Un comandant militar și câțiva militari ucraineni au fost arestați preventiv în cazul care a provocat un scandal uriaș în Ucraina. Anunțul privind arestările a fost făcut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de ministrul de Interne, Igor Klymenko.
UPDATE Rușii sunt în pragul unei căderi nervoase. Frustrarea lasă loc anxietății și furiei față de cei aflați la putere. Războiul din Ucraina nu mai este un ecou îndepărtat, ci a intrat în viețile lor cu putere, materializându-se în penurii cronice de combustibil, întreruperi constante de internet, dispariția multor produse de pe rafturi și creșterea prețurilor, în special a legendarei kartoșka, cartoful, care a crescut cu 4,5% în doar o lună. Și nici țarul nu o duce prea bine: popularitatea lui Vladimir Putin este la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, notează „Ce este de făcut?”, se întreba omonimul său, Lenin, într-o operă celebră. „Ce este de făcut” este aceeași dilemă cu care se confruntă dictatorul rus, tentat de o nouă escaladare, dar conștient că prețul uman și economic de plătit este mare, prea mare chiar și pentru el și stabilitatea regimului său. Semnalele venite de la Moscova sunt contradictorii. Potrivit unor surse apropiate Kremlinului, citate de Reuters, președintele rus se află sub o presiune intensă pentru a relua negocierile cu Kievul, dar este în schimb hotărât să lanseze noi ofensive în lunile următoare, scrie Corriere della Sera, citată de Rador.
UPDATE Firmele din Rusia sunt nevoite să plătească taxele solicitate de autorități pentru a-și păstra angajații, potrivit Nexta. Este vorba despre firmele care au angajați care ar putea fi cooptați în armata rusă pentru a fi trimiși pe front. De exemplu, în regiunea Buriația din Siberia, companiilor li se stabilesc cote pentru recrutarea de persoane. Pentru refuzul de a trimite angajați, se oferă posibilitatea de a plăti o sumă de bani pentru „selectarea candidaților pentru operațiunea militară specială”. Taxa neoficială pleacă de la 100.000 de ruble de persoană. Un antreprenor din Siberia a declarat pentru postul de televiziune Dojdi că, inițial, i se cerea să trimită lunar doi angajați pe front. El susține că, în prezent, este forțat să plătească 450.000 de ruble pentru fiecare angajat care nu este trimis la război.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mers, luni, într-o vizită oficială la Paris, unde va avea întrevederi cu președintele Franței, Emmanuel Macron, va participa la prima reuniune a noii Coaliții antirachetă, iar, ulterior, va lua parte la summitul Coaliției celor dispuşi, un grup de state care sprijină Kievul. Potrivit corespondentului Ukrinform, vizita lui Zelenski a fost confirmată de Palatul Élysée. Conform programului, Emmanuel Macron îl va întâmpina pe Volodimir Zelenski la Ministerul francez al Afacerilor Externe, unde cei doi lideri vor avea mai întâi convorbiri bilaterale. Înaintea summitului Coaliției celor dispuşi va avea loc și prima reuniune a Coaliției antirachetă, dedicată mijloacelor de protejare a Ucrainei împotriva amenințărilor balistice, cooperării industriale și consolidării experienței în domeniul apărării între statele și companiile europene, scrie Rador.
UPDATE Atacul a avut loc în orașul Vișneve, situat la vest de Kiev. O rachetă rusă a lovit un depozit în care erau stocate arme și muniții, iar exploziile secundare au distrus sute de locuințe din apropiere. Ancheta, deschisă imediat după atac, a stabilit ce oficiali au autorizat utilizarea depozitului. „A fost o încălcare directă atât a legii, cât și a unei decizii a Statului Major al Comandantului Suprem”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de The Independent. Președintele ucrainean a precizat că persoanele responsabile au fost identificate și vor răspunde pentru decizia luată. „Oficialii responsabili au fost identificați, iar poziția statului este că fiecare dintre ei trebuie să fie tras la răspundere”, a afirmat liderul de la Kiev.
UPDATE Europa, dar și partenerii tradiționali ai Statelor Unite din Asia și Orientul Mijlociu încearcă tot mai mult să își reducă dependența de Washington. Statele investesc în propria apărare, își diversifică relațiile comerciale și caută alternative la tehnologia americană, pe fondul impredictibilității celei de-a doua administrații Trump. Potrivit unei analize publicate de The New York Times, această tendință începe deja să afecteze economia, industria și influența globală a Statelor Unite. Publicația susține că schimbarea este una profundă și ar putea avea efecte pe termen lung.
UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat luni „Coaliția de Voință” drept un grup care se hrănește cu o „iluzie profundă” cu privire la posibilitatea de a provoca o înfrângere strategică Federației Ruse. Declarația a fost făcută chiar în ziua în care la Paris are loc o reuniune la nivel înalt a aliaților Ucrainei, organizată de președintele francez Emmanuel Macron.
UPDATE Imagini apărute pe rețelele de socializare surprind momentul în care forțele ruse lansează o bombă aeriană ghidată de aproximativ trei tone (KAB/FAB) asupra orașului Orihiv, din regiunea Zaporojie. Înregistrarea arată impactul puternic al muniției, care provoacă o explozie de amploare.
UPDATE Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa luni, la Paris, la reuniunea Coaliţiei de Voinţă, la invitaţia preşedintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, fiind pentru prima dată când ia parte la o astfel de întâlnire, arată un comunicat al Preşedinţiei de la Chişinău.
UPDATE Drona de tip Geran-2, care ar fi căzut în apropierea satului Copanca din raionul Căușeni în noaptea de 13 iulie, continuă să reprezinte un pericol, întrucât încărcătura de aproximativ 50 de kilograme de explozibil nu ar fi detonat. Oamenii legii au izolat perimetrul, iar o porțiune de drum din localitate a fost închisă parțial. La fața locului sunt așteptați geniștii pentru a interveni.
UPDATE Autoritățile de la Chișinău condamnă incidentul cu drona de tip Gheran-2 care a explodat noaptea aceasta în apropierea satului Copanca, raionul Căușeni. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) califică acest eveniment drept „o încălcare gravă și inacceptabilă a spațiului aerian al Republicii Moldova”.
UPDATE Potrivit Serviciului Operații Aeriene din cadrul Armatei Naționale, în această noapte, 13 iulie, ora 01:03, a fost depistat un obiect zburător, care a explodat în zona satului Copanca, raionul Căușeni. Preliminar obiectul de zbor de tip Gheran 2 (Shahed 136) a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova în urma atacurilor aeriene ale Federației Ruse asupra regiunii Odesa, Ucraina. La fața locului activează echipele de specialiști din structurile abilitate.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu înalți oficiali, în timp ce analizează cine ar trebui să conducă următorul guvern de război al țării, în urma demisiei prim-ministrului Yulia Sviridenko. Sviridenko a confirmat duminică că demisionează după mai puțin de un an de mandat, în timp ce Zelenski a anunțat o reorganizare majoră a guvernului, pe care a descris-o drept o „reînnoire” a echipei sale de vârf, menită să o alinieze la o „strategie politică actualizată”. Nu a fost desemnat oficial niciun succesor, dar duminică Zelenski a avut întâlniri separate cu ministrul Energiei, Denys Shmyhal, ministrul Apărării, Mykhailo Fedorov, ministrul de Interne, Ihor Klymenko, primarul orașului Harkiv, Ihor Terekhov, și cu Serhii Koretskyi, directorul general al companiei de stat ucrainene de petrol și gaze Naftogaz.
UPDATE Uniunea Europeană a importat în primele şase luni din 2026 un volum record de gaz natural lichefiat de la proiectul rusesc Yamal LNG, în condiţiile în care blocul comunitar va interzice, de la 1 ianuarie 2027, importurile realizate în baza contractelor pe termen lung, scrie Financial Times. Statele membre au cumpărat 9,89 milioane de tone de gaz natural lichefiat (GNL) de la Yamal LNG în perioada ianuarie-iunie, cu 18% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Proiectul este controlat de compania rusă Novatek şi reprezintă cea mai importantă instalaţie de producţie de GNL a Rusiei. Potrivit estimărilor organizaţiei de mediu Urgewald, Europa ar fi plătit până la 6 miliarde de euro pentru aceste livrări, în condiţiile în care războiul declanşat de Rusia în Ucraina a intrat în al cincilea an.
UPDATE Mai mulți soldați africani capturați în timp ce luptau pentru armata rusă afirmă că vor să fie incluși într-un schimb de prizonieri și să se întoarcă în Rusia, nu în țările lor de origine. Mai mulți cetățeni africani capturați de armata ucraineană în timp ce luptau de partea Rusiei susțin că au semnat voluntar contracte cu armata rusă și că își doresc să fie trimiși înapoi în Rusia, nu repatriați în statele din care provin. Declarațiile au fost făcute într-o serie de interviuri acordate publicației Politico dintr-un centru de detenție ucrainean.
UPDATE Forțele armate ucrainene susțin că au distrus 15 nave rusești din flota din umbră, care transportau petrol, în apele Mării Azov și Mării Negre. „În total, între 6 și 13 iulie, unități ale Forțelor Sistemelor Fără Pilot au distrus 90 de unități ale „flotei din umbră” a Federației Ruse”, potrivit unui raport al Serviciului de Securitate al Forțelor Armate ale Ucrainei. Dintre acestea, 15 au fost în apele Mării Azov.
UPDATE Uniunea Europeană a inclus, luni, pe lista sancțiunilor, membrii unui grup de hackeri din Rusia, despre care a afirmat că este responsabil pentru spionajul și atacurile cibernetice asupra unor ținte din UE și Ucraina încă din 2010. Turla, o unitate din cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei era responsabilă de dirijarea activităților grupării susținute de stat, scrie Politico. Tot luni, Preşedintele României, Nicuşor Dan, a afirmat că şi România a fost ţinta unor astfel de atacuri, subliniind faptul că astfel de atacuri fac parte dintr-o „campanie hibridă mai amplă”, care are ca scop „subminarea stabilității democrațiilor noastre”, scrie Antena3.
UPDATE Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a declarat luni, înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai UE de la Bruxelles, că nu s-a ajuns la un acord privind un acord mai amplu, cel de-al 21-lea, de sancțiuni împotriva Rusiei. „În ceea ce privește cel de-al 21-lea pachet, mai există încă câteva chestiuni nerezolvate”, a spus Kallas. Cu toate acestea, ea a punctat că s-ar putea decide să fie adăugate 250 de persoane și entități pe lista de sancțiuni aplicate Moscovei. „Sperăm să ajungem la un acord privind includerea a 250 de entități și persoane pe listă… acesta este cel mai mare număr de includeri pe care l-am înregistrat până acum”, a declarat Kallas înaintea reuniunii de la Bruxelles, potrivit Reuters.
UPDATE Kremlinul susține că Rusia nu intenționează să declanșeze un nou război mondial și acuză statele europene că intensifică tensiunile prin militarizare și prin sprijinul militar acordat Ucrainei. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, într-un nou mesaj adresat Occidentului, scrie Știripesurse.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat noile atacuri rusești asupra unor obiective civile din Odesa, Zaporojie și regiunea Harkov, afirmând că acestea demonstrează necesitatea intensificării sprijinului internațional pentru Ucraina. „Toată lumea vede că Ucraina are nevoie de mai multă apărare antiaeriană, de mai multă protecție a vieții și că actuala conducere a Rusiei a înnebunit din cauza războiului și refuză, în mod complet irațional, să îl încheie”, a declarat Zelenski, adăugând că presiunea asupra Rusiei trebuie sporită prin noi sancțiuni, noi pachete de ajutor și proiecte comune de apărare.
UPDATE Kievul se grăbește să provoace Rusiei pagube cât mai mari înainte de ceea ce anticipează că va fi o nouă iarnă marcată de atacuri devastatoare asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Ucraina a obținut progrese importante în război, în mare parte datorită utilizării dronelor cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei, întrerupând liniile de aprovizionare și punând o presiune tot mai mare asupra armatei și economiei Moscovei. „Vedem o Rusie mai slăbită. Motivul este că Ucraina a reușit să lupte și să își dezvolte propriile capacități de a efectua lovituri în Rusia”, a declarat ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, pentru Politico.
UPDATE În sud-vestul Rusiei, guvernatorul regiunii Stavropol, Vladimir Vladimirov, a raportat un „atac inamic” care a „provocat un incendiu în zona industrială a satului Viazniki, din districtul Şpakovski”, fără a semnala victime până în acest moment.
UPDATE În regiunea rusă Belgorod, la graniţa cu Ucraina, o femeie a fost ucisă când o dronă a aruncat un dispozitiv exploziv în localitatea Beriozovka, iar doi bărbaţi au fost răniţi la Krinicinoïe în urma exploziei unui alt aparat fără pilot, au indicat autorităţile locale într-un comunicat.
UPDATE „În localitatea Pionerski din Istra, trei persoane au fost ucise şi alte trei rănite în urma prăbuşirii unei drone”, a scris pe Telegram guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov. El a precizat că alte două persoane au fost rănite la Solnechnogorsk, unde „o dronă a lovit un bloc de locuinţe”. Potrivit guvernatorului, 81 de drone au fost doborâte în regiune în cursul nopţii.
UPDATE Atacurile ucrainene cu drone pătrund tot mai adânc pe teritoriul Rusiei. Un nou val de lovituri a provocat patru morți și șapte răniți, cele mai grave incidente fiind raportate în regiunea Moscovei. În paralel, autoritățile ruse susțin că au doborât zeci de drone în timpul nopții, în timp ce războiul continuă să se extindă departe de linia frontului.
