Mai multe semnături pentru înregistrarea partidelor extraparlamentare și a unor blocuri electorale sau bani de la stat doar pentru formațiunile care au obținut cel puțin 2% din voturi la alegerile parlamentare ori locale. Sunt câteva dintre propunerile Asociației pentru Democrație Participativă, elaborate în baza recomandărilor Comisiei de la Veneția. Modificările la legea privind partidele politice au fost discutate astăzi în cadrul unui dialog public cu reprezentanții formațiunilor politice și au stârnit nemulțumirea unora dintre ei.
Cea mai disputată propunere a vizat majorarea numărului de semnături pe care trebuie să le adune partidele extraparlamentare și blocurile electorale care nu au obținut cel puțin 8 la sută din voturi la ultimele alegeri locale sau parlamentare.
„Toate celelalte partide ar trebui să colecteze minimum 7500 de semnături ale alegătorilor pentru a candida la alegerile parlamentare - mecanism de verificare a vitalității organizaționale și a legăturii reale dintre un partid politic și cetățeni”,a declarat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.
Reprezentanții opoziției, prezenți la discuții, s-au plâns că o astfel de condiție este greu de îndeplinit și ar limita accesul unor formațiuni în cursa electorală.
„ Astăzi să aduni în termen de 30 de zile - 7500 de semnături este aproape imposibil, decât într-un cerc foarte restrâns”, a menționat liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc.
„Semnătura oricărei persoane pe cât de mult el nu te-ar stima diferă tare mult de ștampila votat anonimă în timpul votării”, a declarat membrul „Alternativa”, Iurie Muntean.
O altă prevedere vizează acordarea finanțării publice doar partidelor care au obținut cel puțin 2% din voturile valabil exprimate la alegerile parlamentare sau locale. În prezent, legea nu prevede un prag electoral minim pentru accesul la banii publici.
„Eu o să vă spun de ce am plâns, pentru că eu mă simt neajutorată. Astăzi eu deja eram gata să plec la ASP să scriu cerere ca să închid partidul și să fac așa cum mi-a spus șeful domnului Berlinschi - să cos furouri”, a spuslidera ALDE, Arina Spătaru.
Reprezentanții guvernării au calificat obiecțiile opoziției drept nefondate.
„Comisia de la Veneția nouă nu ne mai place. Vai de mine Comisia de la V eneția nu corespunde înaltelor noastre așteptări, dar este un organism internațional după care se conduce întreaga democrație electorală”, a declarat vicepreședintele Comisiei juridice, Igor Chiriac.
Și reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au apreciat colaborarea cu Comisia de la Veneția, însă au venit cu unele observații. Printre ele se numără propunerea privind acordarea unei perioade de grație partidelor care depun cu întârziere actele necesare pentru înregistrarea în alegeri.
„Atunci când avem niște reguli care spun că la data X trebuie să fie prezentat raportul sau definitivată înregistrarea la ASP, dacă este vorba chiar și de o oră peste termenul limită, nu știu dacă mai este vorba despre o simplă întârziere”, a subliniat președinta CEC, Angelica Caraman.
Printre propuneri se numără și reguli mai clare privind participarea la alegeri, limitarea folosirii informațiilor clasificate drept singur motiv pentru respingerea înregistrării unui partid și aplicarea treptată a sancțiunilor. Documentul a fost transmis autorităților, partidelor politice și societății civile, care urmează să-l dezbată înainte de eventuale modificări ale legislației electorale.
