Mai mulți lideri din Europa de Sud-Est s-au reunit la Kiev, la cel de-al cincilea Summit Ucraina – Europa de Sud-Est. La finalul reuniunii, aceștia au adoptat Declarația de la Kiev, prin care cer sprijin militar sporit pentru Ucraina, sancțiuni mai dure împotriva Rusiei și accelerarea integrării europene a Ucrainei și Republicii Moldova. La summit a participat și președinta Maia Sandu.
Documentul condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și solicită Moscovei să accepte un armistițiu complet și să își retragă toate forțele și echipamentele militare de pe teritoriul ucrainean. Liderii au subliniat că nicio decizie privind viitorul Ucrainei nu poate fi luată fără participarea acesteia.
Declarația stabilește drept prioritate consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, inclusiv prin sisteme și interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice. Totodată, participanții au cerut intensificarea presiunii economice asupra Rusiei, combaterea așa-numitei flote-fantomă și prevenirea eludării sancțiunilor.
Documentul mai condamnă atacurile rusești asupra infrastructurii energetice, a populației civile și a obiectivelor critice, precum și deportarea ilegală a cetățenilor ucraineni și transferul forțat al copiilor. Liderii au cerut eliberarea tuturor civililor și prizonierilor de război deținuți ilegal.
Un alt punct important vizează integrarea europeană. Participanții au salutat deschiderea recentă a două grupuri de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova și au pledat pentru deschiderea rapidă a celorlalte clustere.
„Viitoarea aderare la Uniunea Europeană a partenerilor din Balcanii de Vest, precum și a Ucrainei și a Republicii Moldova, reprezintă o investiție strategică în stabilitatea, securitatea și prosperitatea pe termen lung a Europei”, se arată în Declarația de la Kiev.
Documentul reafirmă și sprijinul pentru aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei, precum și pentru dreptul său de a-și decide singură viitoarele aranjamente de securitate. Participanții s-au angajat să intensifice cooperarea în domeniul apărării, securității energetice, infrastructurii critice, combaterii dronelor și amenințărilor hibride.
În intervenția sa, Maia Sandu a cerut mai mult sprijin pentru Ucraina, în special sisteme de apărare antiaeriană, dar și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, care să reducă sursele de finanțare ale războiului. Șefa statului a pledat pentru dezvoltarea proiectelor transfrontaliere în domeniul conectivității și energiei, menite să consolideze reziliența Europei de Sud-Est.
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelensky a anunțat lansarea proiectului FREYJA, care urmărește crearea unui scut antibalistic comun al Europei.
„Ucraina și Europa vor construi pentru prima dată împreună un scut antibalistic. Este un proiect istoric, în care Ucraina nu este un observator, ci unul dintre liderii care reunesc țările și cele mai puternice companii europene din industria de apărare”, a declarat Zelensky.
Liderul de la Kiev a adăugat că Ucraina se apropie de posibilitatea de a produce rachete pentru sistemele Patriot și ar putea deveni al treilea stat din lume care beneficiază de un asemenea acord.
Zelensky a vorbit și despre dezvoltarea capacităților ucrainene de lovire la distanță, afirmând că acestea funcționează deja la distanțe care anterior nu erau accesibile. El a menționat atacul asupra rafinăriei din Omsk, situată la 2.884 de kilometri de Kiev, și a susținut că obiectivul Ucrainei este eliminarea amenințării militare rusești.
Președintele ucrainean a mai anunțat că Ucraina și Uniunea Europeană au convenit asupra primului document care va sta la baza unui amplu „Drone Deal” în domeniul apărării și a precizat că Kyivul așteaptă sprijin financiar european pentru programul antibalistic.
La summit au participat lideri și reprezentanți ai Albaniei, Greciei, României, Croației, Sloveniei, Macedoniei de Nord, Muntenegrului și Bulgariei, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
