Republica Moldova intră în stare de alertă hidrologică pentru o lună, după ce nivelul apei din Nistru și din principalele lacuri de acumulare a coborât la valori joase. Guvernul spune că măsura este una preventivă, dar avertizează că, dacă seceta va continua, unele stații de captare și irigare ar putea avea dificultăți în preluarea apei.
Situația este provocată de lipsa precipitațiilor din Munții Carpați, de unde Nistrul este alimentat cu apă. Potrivit premierului Vasile Tofan, atât lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, din Ucraina, cât și cel din zona Dubăsari au ajuns la niveluri minime record.
În prezent, în lacul de acumulare intră între 30 și 40 de metri cubi de apă pe secundă, însă sunt deversați aproximativ 100 de metri cubi pe secundă. Asta înseamnă că se eliberează mult mai multă apă decât se acumulează. Temperaturile ridicate și evaporarea contribuie, de asemenea, la scăderea nivelului, explică ministrul Mediului, Gheorghe Hajder:
„Aportul în lac este unul mult prea mic în această perioadă și trebuie să ținem cont de acest lucru care se datorează schimbărilor climatice care sunt la nivel de regiune, nu doar în Republica Moldova sau Ucraina”.
Situația va fi analizată din nou pe 31 iulie, în cadrul unei ședințe a Comisiei Nistrene. Autoritățile de la Chișinău discută cu partea ucraineană pentru ca debitul Nistrului să fie menținut la un nivel suficient. În același timp, Ucraina trebuie să protejeze echipamentele de la complexul hidroenergetic, care ar putea fi afectate de nivelul foarte scăzut al apei.
Prin instituirea stării de alertă, autoritățile vor putea monitoriza permanent situația și vor pregăti planuri de intervenție.
„Decizia de astăzi este una de prevenire, dar totodată, cu siguranță, ne va ajuta să avem instrumentele necesare în caz că va fi necesar. (...)Vom acorda suport pentru adaptarea stațiilor de captare pentru aprovizionarea cu apă sau stațiilor de irrigare, astfel încât să putem capta de la adâncimi mai mari și să nu întrerupem nici pentru o secundă aprovizionarea cu apă a localităților și a altor obiective de infrastructură critică”, a subliniat Gheorghe Hajder.
O atenție deosebită este acordată stației de captare care aprovizionează municipiul Chișinău. Premierul a explicat că instalația a fost construită în anii ’60 și dispune de o conductă fixă. Dacă apa va coborî sub nivelul acesteia, conducta ar putea trage aer în loc de apă.
În context, șeful Guvernului a cerut cooperare între autoritățile centrale, Primăria Chișinău și întreprinderea Apă-Canal, pentru ca alimentarea populației cu apă să nu fie pusă în pericol:
„Cred că aici e foarte important să avem conlucrare cât mai constructivă, să lăsăm deoparte toate conflictele astea politice care sunt, să avem o relație constructivă, pentru că oamenilor nu o să le pese cine-i vinovat în final”.
Deocamdată, autoritățile nu au anunțat întreruperi sau restricții privind consumul de apă.
