Ambasadoarea Uniunii Europene, Iwona Piórko, a oferit un interviu în exclusivitate pentru TV8. Oficialul european susține că Republica Moldova a avansat în ultimul an mai rapid decât orice alt stat candidat, însă aderarea la UE va depinde de continuitatea reformelor și de capacitatea autorităților de a le pune în practică. Ce spune despre noul Guvern, rolul opoziției, miliardele din Planul de creștere și șansele integrării europene până în 2030, aflați în interviul „Cutia Neagră”, realizat de jurnalista Mariana Rață.
- Având în vedere că filmăm dimineața, bună dimineața, Excelență, și vă mulțumim că sunteți alături de noi.
- Mă bucur foarte mult să revin în studiou, îmi face plăcere de fiecare dată.
- Anul acesta avem o vară toridă, care nu ne lasă să ne plictisim. Complet neașteptat, Guvernul Munteanu a demisionat, iar un nou guvern a depus jurământul, condus, iarăși, de un prim-ministru tehnocrat. Cum ați perceput contextul demisiei Guvernului Munteanu și care sunt primele impresii despre noul Guvern?
- În primul rând, este într-adevăr o vară foarte plăcută în Republica Moldova, prima mea vară aici, și, pentru prima dată, sunt împreună cu familia mea, așa că vizitez toate locurile din țară, cunosc tot mai mulți oameni, pentru a înțelege tot mai bine de ce au nevoie, cum gândesc și ce simt. În ceea ce privește „vara politică”, ca să zic așa, într-adevăr, am înțeles și am respectat decizia prim-ministrului Munteanu de a-și da demisia. Trebuie să subliniez că am avut o colaborare foarte bună cu prim-ministrul Munteanu și îi urez succes în continuare. Sper că, indiferent de activitățile sale, va continua să contribuie la viitorul țării. Acum avem un nou prim-ministru și am avut marea plăcere să îl întâlnesc ieri. Sunt foarte recunoscătoare pentru această invitație. Am avut o primă conversație destul de lungă; este evident că este foarte dedicat și hotărât să apropie Moldova de Uniunea Europeană și să dezvolte economia, ceea ce este foarte important. Mă aflu aici pentru a oferi sprijin dumnealui, întregii sale echipe și tuturor cetățenilor Republicii Moldova în această privință.
- Noul Guvern a prezentat 10 priorități pentru integrarea în UE. Presupun că le cunoașteți și întrebarea mea este: ce părere aveți despre acestea?
- Consider că este vorba, într-un fel, de o continuitate foarte apropiată, și asta e bine. Felicit Republica Moldova pentru eforturile depuse în ultimele luni. Ați realizat mai mult decât multe țări în ultimii ani, iar prioritățile rămân aceleași: toate se bazează pe negocierile de aderare și pe domeniile acoperite de acestea, pe Planul de creștere pentru Moldova, desigur, pe economia țării, pe reziliență și securitate, iar noi, așa cum am afirmat, vă vom sprijini pe tot parcursul acestui proces, în orice moment.
- Spuneam că vara aceasta este caniculară în Moldova și că, în aceste zile, opoziția organizează proteste împotriva creșterii substanțiale a tarifelor la gaz și solicită alegeri anticipate. Ce părere aveți despre aceste proteste și despre solicitările privind alegerile anticipate? Cum ar putea acestea să afecteze procesul de integrare în UE?
- Nu este de competența mea să comentez anumite idei ale opoziției. Ceea ce pot spune, însă, în general, este că, în fiecare țară în care activăm, apreciem foarte mult opinia tuturor, deoarece integrarea europeană este un proces care nu ține doar de guvern. Acest proces, sau altul, aparține cetățenilor Republicii Moldova, așa că este important să discutăm atât cu guvernul, cât și cu opoziția, cu societatea civilă, cu oamenii de afaceri, cu mass-media, cu toată lumea, și exact asta facem, aceasta îmi ocupă o mare parte din timp acum. Sunt în contact permanent cu opoziția și cred că vineri voi avea o altă întâlnire cu unii dintre reprezentanții acesteia. Considerăm că este foarte important ca opoziția să joace un rol constructiv. Integrarea europeană este prevăzută în Constituția țării, aceasta este voința poporului, iar opoziția joacă un rol important în acest sens, un rol responsabil, de exemplu. Există multă dezinformare în prezent și sper, și am încredere că opoziția va contribui la clarificarea unor aspecte. Așadar, vom continua discuțiile.
- Ce părere aveți însă despre implicarea opoziției în procesul de integrare în UE? Se observă un angajament și o disponibilitate în acest sens?
- Observ, de exemplu, rolul lor activ în cadrul Comisiei pentru Integrare Europeană – cred că așa se numește – din Parlamentul European… nu, din Parlamentul Republicii Moldova, condusă de Marcel Spatari, la care participă diverși colegi parlamentari din opoziție. Și aș spune că sunt la fel de activi ca și ceilalți, iar noi apreciem foarte mult acest lucru. De fiecare dată când vine o delegație de la Bruxelles, de exemplu, organizăm întâlniri la care aceștia participă foarte activ, iar noi suntem recunoscători pentru asta.
- Deci, considerați că opoziția noastră parlamentară este cu adevărat convinsă că viitorul Moldovei se află în UE?
- Sper că da. Probabil că nu toată lumea, nu fiecare, nu întotdeauna. Nu m-am întâlnit cu reprezentanții Partidului Comunist, pentru că nu au reușit să răspundă invitației mele, însă m-am întâlnit cu toate celelalte partide. Nu a existat niciun lider care să spună că ar fi împotrivă, unii dintre ei,
- Chiar și Partidul Socialist?
- Unii dintre ei spun că noi suntem pentru Moldova, că cetățenii Moldovei își exprimă voința foarte clar, iar acest lucru este prevăzut în Constituție, așa că discuția este întotdeauna una constructivă, fără a fi, să zicem, naivi în anumite chestiuni, dar cred cu adevărat că este important să avem o discuție sinceră, și uneori întrebările mele sunt destul de pertinente, însă le voi păstra pentru mine și pentru ei.
- Revenind la întrebarea despre alegerile anuale, cum ar putea acestea, eventual, să influențeze negocierile privind integrarea în UE?
- Nu doresc să comentez acest aspect; au trecut, practic, câteva ore de la prima întâlnire cu noul prim-ministru, care, așa cum a declarat în Parlament, își vede mandatul ca pe unul pe termen lung, plin de determinare, definind noi modalități de lucru pentru echipa sa. Și cred că ar trebui să ne concentrăm cu toții asupra acestui aspect, de asta are nevoie acum țara, în plină desfășurare a negocierilor și, mai presus de toate, a reformelor, pentru că se discută mult, întotdeauna despre negocieri, dar, esența acestor negocieri o constituie reformele în beneficiul cetățenilor.
- Desigur. Aș dori să discutăm puțin despre reforma inclusă în grupul tematic Valori fundamentale al negocierilor, dar înainte de aceasta, să abordăm puțin Planul de creștere economică al Moldovei. Acest subiect a fost amplu mediatizat în ultima perioadă. Mai exact, în ceea ce privește fondurile alocate din Planul de creștere economică pentru societatea civilă și mass-media. Au fost unele interpretări care sugerau că peste 100 de milioane de euro din fondurile Planului de creștere vor fi alocate mass-mediei și societății civile, dar ați clarificat că, de fapt, cifra se apropie mai mult de 30 de milioane de euro. De unde vine această confuzie legată de cifre?
- Nu știu exact, cred că nu prea există loc de interpretări. Textul este foarte clar. Este vorba despre decizii, acte juridice. Probabil că există unele probleme legate de informare; nu pot decât să repet ceea ce am spus deja: Planul de creștere al UE pentru Moldova prevede o sumă de 1,9 miliarde de euro, ceea ce este într-adevăr foarte important. Este cea mai mare sumă pe care am pus-o vreodată la dispoziție și sperăm, cu adevărat, că va schimba soarta și viața oamenilor. Această sumă acoperă, desigur, împrumuturi în condiții preferențiale, asistență tehnică, investiții, granturi și diverse componente. Granturile nerambursabile se ridică la 520 de milioane, iar din această sumă, 30 de milioane sunt destinate granturilor pentru societatea civilă și mass-media, în special mass-media independentă, pe o perioadă de trei ani. Deci, practic, vorbim de 10 milioane pe an. Este o sumă foarte importantă, o chestiune extrem de importantă. Pentru că apreciem extrem de mult activitatea societății civile și a mass-mediei. Nu mai este nevoie să menționez rolul pe care l-au jucat mass-media, inclusiv canalul dumneavoastră, înainte de alegeri împotriva dezinformării care era atât de prezentă și a tuturor celorlalte fenomene. De asemenea, înainte de aceasta, chiar și acum, când cereți socoteală guvernului, acesta este rolul mass-mediei, așa că este foarte important, iar sprijinul este esențial. De asemenea, în contextul negocierilor de aderare, deoarece mass-media independentă și instituțiile puternice reprezintă, de asemenea, condiții prealabile pentru aderare.
- Sunt semnale de îngrijorare cu privire la capacitatea Republicii Moldova de a absorbi fondurile alocate în cadrul Planului de creștere?
- Capacitatea de absorbție și, în general, administrația publică reprezintă întotdeauna o provocare în fiecare țară, atât în statele membre, cât și în țările candidate, deoarece acestea trec prin schimbări foarte profunde, adică prin procesul de tranziție; așadar, aceasta este o preocupare generală, nu este ceva ce ar trebui ascuns. Prin urmare, se depune mult efort și se acordă mult sprijin pentru reformarea administrației publice, atât la nivel central, cât și local, pentru a ne asigura că, din motive evidente, în prezent se acordă o atenție deosebită aderării la UE. Este necesar să aderați ca o țară puternică, deoarece, pentru a vă modela viețile voastre și ale noastre, pentru a crea politici cu adevărat, trebuie să fiți puternici încă din prima zi, și de aceea este importantă această reformă, de aceea este importantă și o administrație publică puternică.
- Dar care sunt, mai exact, provocările legate de absorbția acestor fonduri și ce credeți că ar trebui să facem pentru a îmbunătăți situația?
- Este evident că este nevoie de un număr suficient de angajați în administrația publică, atât la nivel central, cât și la nivel local; acești oameni trebuie să fie calificați, competenți, să înțeleagă ce fac și să cunoască legislația. Deși toată legislația UE este, desigur, tradusă în toate limbile UE, inclusiv în limba română, este totuși necesar ca serviciile publice de înaltă calitate să fie disponibile în toată țara, pentru a putea absorbi aceste fonduri și a le utiliza în beneficiul cetățenilor.
- Deci, problema ține, de fapt, de cât de bine știm să scriem propuneri de proiecte?
- Și acest aspect este important, într-adevăr, managementul proiectelor – aveți perfectă dreptate, este important. Cred că Moldova a depășit o anumită etapă în care erau necesare strategii de apropiere de UE; sunteți deja foarte aproape și, într-adevăr, deși gândirea strategică politică și economică rămâne în continuare foarte importantă, este la fel de important să gestionezi lucrurile, să faci ca lucrurile să se întâmple, adică, practic, să le pui în aplicare.
- Aș dori să continuăm discuția despre așteptările publicului cu privire la Planul de creștere, deoarece cetățenii se așteaptă, în general, ca fondurile din Planul de creștere să fie utilizate pentru stimularea economiei. Până în prezent nu s-a întâmplat nimic în acest sens; mă refer la înființarea de fabrici și la crearea de noi locuri de muncă, lucruri care încă nu s-au concretizat. De ce?
- Sunt de părere că acest lucru se întâmplă deja; cred că peste 500 - 503, dacă îmi amintesc bine, de milioane din acești 1,9 miliarde au fost cheltuiți. Și, evident, vor urma și alte sume. De fapt, totul este monitorizat foarte atent, așa că Planul de creștere este, într-un fel, un instrument nou și funcționează într-un mod foarte simplu: măsurile de reformă, foarte concrete, pot consta în adoptarea de noi acte legislative, punerea în aplicare a unei legi, crearea unei instituții, tot felul de lucruri, foarte concrete, în domeniul energiei, al educației, sau altele asemenea, iar noi monitorizăm acest lucru la fiecare șase luni, așa că, dacă toate aceste măsuri pe care le-am propus și care sunt cunoscute de guvern, în total, pe o perioadă de trei ani, peste 150 -153 sunt îndeplinite, abia atunci acordăm banii. Până acum, am alocat, cred, 93% din suma prevăzută, deci foarte puține reforme sunt întârziate.
Acești bani nu s-au pierdut, aveți mai mult timp pentru a le pune în aplicare, iar acum, pentru ultima tranșă, guvernul tocmai a transmis la începutul lunii iulie așa-numita cerere de plată către Bruxelles, precizând că, din cele 20 de măsuri următoare, s-au îndeplinit 18. În prezent analizăm situația, pentru a vedea dacă aceasta este și viziunea noastră și dacă chiar este așa. În plus, cred că vor fi disponibili încă 157 de milioane spre sfârșitul lunii septembrie. Acești bani nu provin doar din Planul de creștere, ci, înainte de acesta, cu mult timp în urmă, am acordat o asistență financiară substanțială, și uneori această întrebare mă derutează. Oamenii nu văd acest lucru. Nu înțeleg de ce nu-l văd, pentru că eu îl observ peste tot. Tocmai am fost în nordul țării pentru a inaugura o nouă stație de tratare a apei, la Edineț. Oamenii nu au avut apă ani de zile; o doamnă, al cărei fiu are acum, cred, peste 18 ani, mi-a povestit o întâmplare care m-a impresionat profund. După ce s-a întors din spital, îi era teamă să-și îmbăieze bebelușul, deoarece apa de la robinet era maro. Nu vedeți că acum nu e maro? Așa că, știți, se vede peste tot.
- Cred că este vorba despre modul în care oamenii au înțeles ideea acestui Plan de creștere. Așadar, mesajul a fost că Planul de creștere va îmbunătăți economia noastră, adică va crea mai multe locuri de muncă, se vor construi mai multe fabrici, iar oamenii nu văd aceste rezultate concrete, deoarece opoziția speculează că Planul de creștere nu face decât să crească datoria publică.
- Nu sunt de acord cu aceasta. În primul rând, cred că rezultatele sunt deja vizibile în toată țara. În fiecare săptămână merg la o școală, la o grădiniță, la un spital, sau alte instituții. În al doilea rând, suntem abia la început, nu-i așa? Programul este pe o perioadă de trei ani. Și, în al treilea rând, acest lucru implică o muncă uriașă din partea guvernului, deoarece, trebuie să pună în aplicare toate aceste reforme, toate aceste proiecte și așa mai departe. Într-adevăr, în acest sens, cred că publicul are dreptate să urmărească aceste rezultate, să verifice transparența, buna guvernare și rezultatele, desigur.
- Să trecem la câteva întrebări legate de negocierile privind aderarea; am vorbit deja despre așteptările noastre, iar acestea sunt foarte mari în legătură cu această toamnă. În primul rând, în acest an Moldova a reușit să deschidă câteva capitole de negociere, dar autoritățile speră că toate grupurile de capitole rămase vor fi deschise în septembrie. Credeți că este un obiectiv realist?
- În primul rând, doresc să felicit încă o dată Republica Moldova, cetățenii săi, guvernul său și toate părțile interesate pentru ceea ce ați realizat. Uneori, aceste eforturi sunt subestimate. Progresele înregistrate în ceea ce privește UE, în special anul trecut, au fost mai rapide decât ale oricărei alte țări. Și, în acest stadiu, ați deschis negocierile nu doar din punct de vedere tehnic, ci și politic. Ați deschis două dintre cele șase clustere, deci ați deschis deja o treime, dacă am calculat bine. Primul, foarte important, Valori fundamentale, așa cum ați menționat, și ultimul, Relațiile externe. Acesta este deja un progres foarte mare și, sincer, vă felicit. Am deplină încredere că, după vară, vom continua să deschidem celelalte clustere până când toate vor fi deschise, iar toate reformele pe care le implică acestea vor începe să devină și mai vizibile. Ce doresc să adaug, cu toată sinceritatea, este că nu s-a pierdut nici măcar o zi sau o oră. Chiar și atunci când negocierile nu erau încă deschise la nivel politic, și noi și voi am lucrat în permanență pentru a negocia și a promova reformele; într-adevăr, nu s-a pierdut absolut niciun moment.
- Revenind la întrebarea mea, credeți că ar fi mai realist să se deschidă toate capitolele sau chiar încă două dintre ele?
- Nu pot spune nu, este decizia statelor membre; după cum știți, Comisia Europeană a recomandat deja cu ceva timp în urmă și a afirmat foarte clar că toate clusterele sunt pregătite să fie deschise, atât cu Moldova, cât și cu Ucraina. Și sperăm că statele membre vor lua această decizie în curând. Nu pot spune dacă se va întâmpla, știți, pe capete de negociere sau toate împreună. Sper cu adevărat ca, după vară, acest proces să continue.
- Când credeți că va începe închiderea capitolelor de negociere?
- Deci, funcționează puțin altfel. În primul rând, există indicatorii de referință, așa-numiții „benchmark-uri”, precum și indicatorii de referință intermediari, iar aceștia din urmă trebuie îndepliniți.
- Și ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple în toamna aceasta, în septembrie.
- Trebuie să inițiezi anumite demersuri pentru a le putea finaliza, dar, așa cum spuneam, într-adevăr, Biroul pentru Integrare Europeană, împreună cu colega mea, Cristina Gherasimov, dar și toate ministerele de resort – adică, cei implicați depun eforturi considerabile în acest sens, cu sprijinul nostru.
- Întrucât am discutat la început despre reformele pe care ar trebui să le realizăm, aș dori să abordăm subiectul justiției, al luptei împotriva corupției și al statului de drept în contextul evenimentelor din ultima lună. Ultima lună a fost marcată de mai multe scandaluri legate de meritocrație și integritatea funcționarilor publici. Unul dintre acestea a implicat o rudă a președintei, iar altul a vizat un prim-ministru din partidul majoritar de la guvernare, care a făcut obiectul unei anchete realizate de TV8. Cum apreciați ceea ce s-a întâmplat și măsurile luate?
- Nu aș dori să comentez cazuri individuale; evident, nu acesta este rolul nostru. Însă, Uniunea Europeană subliniază întotdeauna că buna guvernanță, transparența și responsabilitatea – inclusiv responsabilitatea serviciilor publice – sunt extrem de importante pentru orice stat membru, orice țară candidată și, de fapt, pentru orice țară de pe Pământ, și ne așteptăm ca toate aceste chestiuni să fie abordate. Cred că sunt abordate. Și, așa cum am menționat când am vorbit despre mass-media, doresc să apreciez rolul mass-mediei, inclusiv în acest context; evident, nu este ușor, sunt sigură, dar este important și pentru cetățeni. Așadar, toate aceste aspecte fac parte, într-o anumită măsură, din clusterul de aspecte fundamentale, așa cum am discutat, și, prin urmare, orice progres este, desigur, binevenit.
- Să continuăm pe scurt cu subiectul Găgăuziei. Cum apreciați evoluțiile legate de alegerile din Găgăuzia, în contextul deciziei Curții Constituționale și al noului proiect de lege privind alegerile din Găgăuzia?
- Consider că decizia Curții Constituționale deschide calea către următoarea etapă; sper din tot sufletul că vom asista în curând la alegeri autentice în acea regiune, alegeri care să se bazeze pe o legislație unificată, pe o nouă legislație la elaborarea căreia sper că toate părțile implicate vor colabora în mod constructiv. Cred că tuturor ar trebui să le pese de același lucru: ca alegerile să fie transparente, integre și lipsite de influența actorilor străini; acesta ar trebui să fie un obiectiv al tuturor cetățenilor din acea regiune, iar noi, evident, susținem aceste eforturi.
- Și ultima întrebare: aderarea Moldovei la UE în 2030 este un obiectiv ambițios care va depinde de... ?
- … de eforturile susținute ale guvernului și ale tuturor părților interesate, ale cetățenilor, precum și, desigur, de capacitatea noastră de a colabora eficient în vederea atingerii acestui obiectiv. Iar, atunci când țara va fi pregătită, decizia politică va aparține, evident, statelor membre. Sper din tot sufletul și lucrez împreună cu echipa mea cu toată energia, alături de dumneavoastră toți, pentru a vă sprijini cât mai mult posibil în parcursul Moldovei către Uniunea Europeană.
- Excelență, vă mulțumesc.
- Vă mulțumesc foarte mult.
