Reforma fiscală afectează, în primul rând, bancherii, dar și patronii de hoteluri și localuri. Industria turismului, de exemplu, precizează că va pune pe umerii clienților majorarea TVA de la 8 la 12 la sută, în timp ce reprezentanții sectorului bancar susțin că măsura va reduce din capacitatea de creditare a economiei.
Președintele Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc, spune că băncile încă analizează impactul noilor măsuri fiscale anunțate de autorități. El recunoaște că Guvernul are nevoie de venituri suplimentare pentru a reduce deficitul bugetar, dar atrage atenția că orice modificare fiscală poate avea efecte asupra sistemului bancar și asupra economiei în ansamblu.
„În același timp, noi trebuie să înțelegem că profitul băncilor este principala sursă de majorare a capitalului băncilor. Practic, doar o parte din acest profit se distribuie, mai puțin de 50%, iar o altă parte se duce la capitalul băncilor. Unele bănci chiar, în ultimii ani, nici nu au distribuit dividende. Acum, să vorbim simplu: atunci când avem un leu de capital în sectorul bancar, asta înseamnă că acest leu poate să țină 6 lei credite. Și, din cifrele pe care le-am văzut la prezentare, dacă vorbim de un impact de 600 de milioane de lei, dacă aceștia se vor duce la buget, dar nu la capitalul băncilor, asta înseamnă că capacitatea maximă de creditare de pe sectorul bancar se va reduce cu peste 3 miliarde de lei”, a declarat președintele Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc.
Dorel Noroc precizează că acest lucru nu înseamnă o scădere imediată a creditării cu trei miliarde de lei, ci o limitare a capacității viitoare de extindere a creditelor. Mai mult, schimbările fiscale importante și neașteptate pot influența și încrederea investitorilor. Măsura este prevăzută pentru anul 2027, iar menținerea caracterului temporar al acesteia va fi esențială pentru păstrarea predictibilității economice, mai spune președintele Asociației Băncilor.
În sectorul HoReCa, majorarea TVA este considerată o măsură gestionabilă, însă efectul asupra prețurilor finale va depinde de fiecare operator în parte.
„ Dacă diferența ar fi transferată integral consumatorului, iar prețul de bază ar rămâne neschimbat, impactul teoretic asupra prețului final ar fi de aproximativ 3,7%. În practică, scumpirile nu vor fi uniforme. Ele vor depinde de costurile, marjele și politica comercială a fiecărui operator. Unele companii vor putea absorbi o parte din diferență, iar altele o vor reflecta parțial sau treptat în tarife”, a precizat președintele APIT, Sergiu Manea.
Noua politică fiscală vine după o serie de ajustări începute în anii precedenți de autorități, în perioada în care Ministerul Finanțelor era condus de Andrian Gavriliță. Atunci, măsurile au fost criticate de mediul de afaceri și de opoziție, care au avertizat asupra presiunilor puse pe companii și asupra riscului unor scumpiri. Actuala reformă fiscală este prezentată de Guvern drept o continuare a acestor măsuri, cu obiectivul de a crește veniturile la buget și de a reduce deficitul.
