Republica Moldova a ajuns în atenția publicației americane The New York Times. Într-o investigație, jurnaliștii scriu că Rusia ar fi desfășurat o amplă operațiune pentru a influența alegerile și a slăbi guvernarea proeuropeană de la Chișinău. Potrivit publicației, amploarea intervenției ruse în Republica Moldova ar fi fost mai mare decât în aproape orice altă țară, cu excepția Ucrainei. Operațiunea ar fi inclus tabere de instruire, atacuri cibernetice, propagandă, cumpărare de voturi și recrutarea unor preoți ortodocși.
Investigația The New York Times descrie o tabără organizată în vestul Serbiei, în vara anului 2025. La prima vedere, aceasta semăna cu o tabără de agrement, cu grătare, volei pe plajă și spa. În paralel însă, participanții, majoritatea moldoveni, ar fi fost instruiți să spargă cordoanele poliției, să incendieze clădiri și să folosească arme.
Potrivit oficialilor citați de jurnaliștii americani, instructorii ar fi avut legături cu serviciul rus de informații militare, GRU. Scopul ar fi fost formarea unor grupuri disciplinate care să poată fi folosite pentru provocări și destabilizare în timpul alegerilor. Tabăra din Serbia nu ar fi fost singura. Programe asemănătoare ar fi fost organizate și în Bosnia, și în apropierea Moscovei.
Un participant la o tabără din Bosnia ar fi povestit ulterior în instanță că, după ce a refuzat să participe la o sesiune de instruire, un instructor rus l-ar fi lovit în față. În octombrie 2024, trei participanți la această tabără au fost reținuți la revenirea în Republica Moldova. Procurorii au spus că aceștia aveau asupra lor componente pentru drone și dispozitive care puteau fi folosite pentru lansarea grenadelor.
Milioane de dolari pentru influențarea votului la referendum și alegeri
The New York Times scrie că una dintre cele mai ample componente ale operațiunii ar fi fost însă cea financiară. O rețea coordonată de oameni ai lui Ilan Șor ar fi încercat să influențeze alegătorii prin plăți, proteste organizate și propagandă pe rețelele sociale.
Documentele analizate de publicația americană conțin date despre peste 150.000 de moldoveni recrutați în această rețea. Potrivit materialului, doar în cele patru luni dinaintea referendumului privind integrarea europeană din 2024, aproximativ 38.000 de activiști ar fi primit în total aproape 20 de milioane de dolari.
Rețeaua ar fi fost organizată pe mai multe niveluri. Noii recruți erau numiți „simpatizanți”, peste aceștia se aflau aproximativ 35.000 de „activiști”, iar în vârful structurii erau circa 1.200 de coordonatori locali. Oamenii implicați primeau instrucțiuni să publice mesaje pe internet, să participe la proteste și să promoveze materiale împotriva Maiei Sandu, a PAS și a integrării europene.
Un protest organizat în Taraclia, în vara anului 2025, este dat drept exemplu. Deși manifestația fusese prezentată drept o inițiativă locală, The New York Times scrie că aceasta ar fi fost coordonată de la Moscova. Participanților li s-ar fi promis bani și rambursarea cheltuielilor de transport.
Preoți atrași în campania Kremlinului
Publicația americană scrie și despre implicarea unor reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe. Sute de preoți din Republica Moldova ar fi călătorit în Rusia începând din vara anului 2024, unde au vizitat locuri religioase și s-au întâlnit cu reprezentanți ai bisericii.
Înainte de a reveni acasă, unii dintre ei ar fi primit carduri bancare emise de Promsvyazbank, o bancă rusă cu legături cu sectorul apărării. Potrivit documentelor consultate de The New York Times, preoții ar fi fost înregistrați drept angajați ai organizației Evrazia, asociată Kremlinului și lui Ilan Șor.
În schimbul a aproximativ o mie de dolari, aceștia ar fi trebuit să-i îndemne pe credincioși să respingă referendumul privind integrarea europeană și să promoveze mesaje împotriva politicilor prooccidentale. Oficialii moldoveni citați de publicație susțin că sute de preoți ar fi acceptat aceste plăți.
Pregătirile pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025
În centrul investigației se află și alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit The New York Times, Kremlinul s-ar fi pregătit luni întregi pentru scrutin, cu scopul de a împiedica PAS să-și păstreze puterea și de a favoriza o coaliție susținută de Moscova.
În ziua alegerilor, persoane instruite în taberele din Serbia ar fi fost pregătite să provoace dezordini la Chișinău și în alte localități. Potrivit procurorului Sergiu Zama, unii dintre ei purtau banderole galbene și albastre pentru a se recunoaște în mulțime, iar unii aveau asupra lor dispozitive incendiare.
Operațiunea ar fi inclus și atacuri informatice. Potrivit unui oficial moldovean citat de publicația americană, hackeri ruși ar fi pătruns în sistemele Comisiei Electorale Centrale și ar fi preluat controlul asupra a mii de routere personale înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.
Autoritățile moldovene ar fi reușit însă să contracareze o mare parte a acestor acțiuni. În săptămânile dinaintea scrutinului, poliția a efectuat sute de percheziții și a reținut persoane suspectate că au participat la taberele de instruire sau că au primit bani în cadrul rețelei lui Șor. Atacurile cibernetice ar fi fost blocate cu sprijinul partenerilor occidentali, iar protestele organizate în ziua alegerilor nu au degenerat în violențe majore.
Moldova, țintă strategică pentru Kremlin
The New York Times scrie că Republica Moldova ocupă un loc important în strategia Kremlinului. Potrivit oficialilor occidentali din domeniul informațiilor citați de publicație, cucerirea Ucrainei ar fi principala prioritate a Moscovei, iar obținerea controlului asupra Republicii Moldova ar veni imediat după aceasta.
Importanța țării ar fi legată de poziția sa geografică, între Ucraina și state membre NATO. Oficialii citați susțin că Rusia ar putea vedea Republica Moldova drept o posibilă platformă pentru acțiuni viitoare împotriva Ucrainei sau a Uniunii Europene.
Consilierul pentru securitate națională al președintei Maia Sandu, Stanislav Secrieru, a declarat pentru publicație că Rusia încearcă să folosească Republica Moldova drept „rampă de lansare” pentru activități ostile împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene. El a precizat că, tocmai din acest motiv, Moscova ar fi alocat în ultimii ani resurse fără precedent.
The New York Times mai notează că acțiunile Rusiei nu s-ar fi oprit după alegerile din 2025. Publicația amintește atacurile rusești din această primăvară asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care ar fi afectat inclusiv Republica Moldova, provocând probleme în alimentarea cu apă și energie electrică.
Autoritățile ruse au negat în mod repetat că s-ar implica în treburile interne ale Republicii Moldova sau că ar încerca să destabilizeze Occidentul. Kremlinul nu a oferit însă un răspuns publicației americane la solicitarea de comentarii pentru această investigație.
Investigația The New York Times se bazează pe discuții cu activiști implicați în aceste operațiuni, oficiali moldoveni din domeniul securității și aplicării legii, dar și cu mai mulți reprezentanți ai serviciilor de informații din Europa și Statele Unite. Publicația spune că a analizat și mii de documente privind tentativele Rusiei de a influența procesele electorale din Republica Moldova.
