În ziua 1637 a războiului din țara vecină, Rusia și Ucraina au făcut schimb de atacuri la scară largă. O lovitură rusească cu rachete asupra localității Pechenihy, din regiunea Harkov, s-a soldat cu cel puțin 10 morți și 17 răniți, în timp ce Moscova și regiunea din jurul capitalei au fost vizate de sute de drone ucrainene. În același timp, o navă de război rusă dotată cu rachete hipersonice Zircon a fost observată în apropierea insulei germane Fehmarn, în Marea Baltică, într-o mișcare descrisă drept o nouă escaladare între Rusia și NATO.
Pe plan diplomatic, Moscova își consolidează relațiile cu Phenianul, Serghei Lavrov declarând că Rusia și Coreea de Nord luptă împreună pentru crearea unei „noi ordini mondiale”. Totodată, tensiunile dintre Rusia și Marea Britanie s-au amplificat după amenințările Moscovei privind utilizarea de către Ucraina a unor „drone britanice”, iar relațiile ruso-japoneze s-au deteriorat din nou pe fondul disputei teritoriale privind Insulele Kurile.
UPDATE Rusia și Coreea de Nord luptă împreună pentru crearea unei „noi ordini mondiale”, a declarat ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov. El a menționat acest lucru într-un mesaj pe telegram adresat omologului său din RPDC, Choi Song-hee, cu ocazia Zilei Eliberării Coreei de sub ocupația japoneză, transmite Digi24. „Astăzi, Moscova și Phenianul susțin, pe un front comun, crearea unei noi ordini mondiale juste, bazată pe principiile multipolarității, ale egalității autentice și ale respectării intereselor naționale”, se menționează în mesaj. Lavrov a subliniat că victoria soldaților sovietici din Armata Roșie și a patrioților coreeni asupra Japoniei militariste în 1945 a pus bazele „tradițiilor de camaraderie de luptă”, care s-au manifestat în operațiunea comună „de alungare a Forțelor Armate ale Ucrainei și a mercenarilor străini” din regiunea Kursk. Șeful Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse a subliniat, de asemenea, că Moscova va continua să urmeze cursul către „aprofundarea pe toate planurile a cooperării ruso-coreene”. Potrivit acestuia, acest lucru „este în beneficiul popoarelor noastre” și, de asemenea, „contribuie la asigurarea securității regionale și internaționale”. După invazia pe scară largă în Ucraina, Rusia și-a intensificat cooperarea cu RPDC. Conform datelor serviciilor de informații militare din Coreea de Sud, Phenianul a furnizat armatei ruse peste 12 milioane de muniții de artilerie și a trimis aproximativ 13.000 de militari în regiunea Kursk, dintre care aproximativ 2.300 au pierit. Conform estimărilor Bloomberg Economics, începând din 2022, RPDC a câștigat 14,02 miliarde de dolari din ajutorul militar acordat Rusiei, inclusiv 849 de milioane de dolari din „exportul” de soldați.
UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit luni pe Yurii Pohrybnyi în funcţia de comandant al Forţelor Logistice ale Forţelor Armate ale Ucrainei, conform unui decret prezidenţial, relatează Kyiv Independent. Pohribnyi îl va înlocui pe fostul comandant Volodymyr Karpenko, în contextul unei reorganizări a conducerii militare din ultimele săptămâni, care a inclus demiterea fostului ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov, în iulie, ceea ce a stârnit proteste pe scară largă. Forţele Logistice sunt responsabile de organizarea aprovizionării şi întreţinerii, asigurând "sprijinul tehnic şi logistic al armatei ucrainene, care include depozitarea, repararea şi transportul armelor, muniţiei, echipamentului militar, alimentelor şi combustibilului", potrivit armatei.
UPDATE Ambasada Rusiei la Londra a emis o declaraţie cu privire la informaţiile potrivit cărora Ucraina ar fi folosit „drone britanice” pentru a „lansa atacuri în adâncimea teritoriului rus”, ameninţând că vor exista „consecinţe inevitabile”. În replică, Ministerul Apărării de la Londra dă asigurări că Marea Britanie este deplin solidară cu Ucraina şi este „hotărâtă să furnizeze echipamentul” de care această ţară are nevoie pentru a „se apăra”, transmite Digi24. Un comunicat al Ambasadei Rusiei în Marea Britanie afirmă că relatările apărute în presă arată că „Londra optează în mod deliberat pentru o escaladare a crizei din Ucraina, în timp ce proclamă în mod ipocrit dorinţa de pace”. Kievul şi-a intensificat atacurile asupra Rusiei în acest an, rachetele cu rază lungă de acţiune şi roiurile de drone vizând din ce în ce mai mult industria militară şi instalaţiile energetice. „Acţiunile Londrei vor avea inevitabil consecinţe pentru care va trebui să răspundă. Cu cât implicarea sa în conflict este mai profundă şi cu cât sprijinul acordat maşinăriei teroriste de la Kiev este mai mare, cu atât preţul pe care îl va plăti va fi mai mare” - ameninţă reprezentanţa diplomatică a Moscovei în mesajul său.
UPDATE Rusia a desfășurat o navă de război înarmată cu rachete de croazieră și hipersonice în apropierea unei insule germane din Marea Baltică, relatează The Telegraph, care notează că această mișcare „pare să marcheze cea mai recentă escaladare între Rusia și NATO”, scrie UNN. Fregata „Amiral Kasatonov”, dotată cu rachete hipersonice Zircon, capabile să transporte focoase nucleare, a fost observată săptămâna trecută în largul insulei Fehmarn, o destinație turistică populară, după ce Kremlinul a amenințat că va ataca nave britanice și europene, relatează publicația. Construită în 2020, „Amiral Kasatonov” este considerată una dintre cele mai moderne nave de război ale marinei ruse. Aceasta poate efectua lovituri la distanță și poate combate submarine. „Apariția unei nave de război în Marea Baltică, o zonă maritimă importantă pentru transportul comercial, pare să marcheze cea mai recentă escaladare între Rusia și NATO”, notează The Telegraph. The Telegraph a solicitat un comentariu din partea armatei germane cu privire la prezența navelor, însă nu a primit imediat un răspuns. Moscova nu a comentat desfășurarea acestora. Datele privind traficul maritim analizate de The Telegraph indică faptul că „Amiral Kasatonov” naviga cu sistemul de localizare dezactivat, iar luni după-amiază nu era clar dacă nava se mai afla în apropiere de Fehmarn. „Amiral Kasatonov” este a doua navă de război rusă observată în Marea Baltică în ultimele săptămâni, după desfășurarea distrugătorului „Amiral Levcenko” la sfârșitul lunii iulie.
UPDATE Forțele ruse au lansat un atac cu rachete asupra localității Pechenihy, din regiunea Harkov. În urma atacului, cel puțin zece persoane au murit, alte 17 au fost rănite, iar mai multe case și automobile au fost avariate. Inițial, șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Sinegubov, a anunțat că 10 persoane au fost ucise, iar alte opt au fost rănite, transmite UNN. Ulterior, bilanțul răniților a crescut la 17. Potrivit informațiilor preliminare, armata rusă ar fi utilizat două rachete de croazieră de tip „Banderol”. În urma atacului au fost avariate 10 case particulare, o cafenea, un oficiu poștal, un magazin și cel puțin șapte automobile. Serviciile de urgență au intervenit pentru înlăturarea consecințelor atacului.
UPDATE Moscova și regiunea din jurul capitalei ruse au fost vizate, în noaptea de 18 august, de un atac masiv cu drone ucrainene. Potrivit autorităților locale, asupra regiunii au fost lansate 620 de drone, ceea ce ar reprezenta cel mai intens atac de acest fel din ultimii doi ani. În urma loviturilor, un depozit al companiei Wildberries din apropierea Moscovei ar fi fost avariat. Edilul Moscovei a declarat că cel puțin 197 de drone ucrainene au fost doborâte deasupra regiunii. Totodată, canalul ucrainean de monitorizare Exilenova Plus a relatat că sistemele ruse de apărare antiaeriană ar fi lovit o clădire rezidențială din orașul Pavlovski Posad, situat la aproximativ 67 de kilometri de Moscova, în timp ce încercau să intercepteze dronele. Pe acoperișul clădirii ar fi izbucnit un incendiu. Un alt incendiu ar fi izbucnit la o uzină de aluminiu din regiunea Moscova, în timp ce un al treilea focar ar fi fost semnalat la o locuință din orașul Liuberțî, situat imediat în afara granițelor capitalei. Potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, un automobil și o stație de transformare au fost avariate în orașul Elektrostal, situat la aproximativ 58 de kilometri est de capitală. Deocamdată, nu au fost oferite informații privind amploarea pagubelor. În orașul Noginsk, o dronă ar fi lovit un depozit al companiei Wildberries, situat în zona parcului Atlant. Potrivit guvernatorului regiunii, incendiul a fost localizat, iar în urma incidentului nu au fost raportate victime, transmite Meduza. Reprezentanții Wildberries au declarat că centrul logistic a suferit „pagube minore”, după ce fragmentele unei drone au lovit peretele clădirii. Potrivit companiei, angajații au fost evacuați din timp, iar mărfurile nu au fost afectate.
UPDATE Ghana a cerut Moscovei să pună capăt „recrutării ilegale” a cetățenilor săi pentru războiul ruso-ucrainean, a declarat ministrul ghanez de Externe, Samuel Okudzeto Ablakwa, citat de presa rusă pe 17 august. Potrivit lui Ablakwa, 62 de cetățeni ghanezi au fost uciși în Ucraina, iar alți 15 sunt dați dispăruți, transmite Kyiv Independent. Informația vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale guvernelor din Africa, Asia și alte regiuni cu privire la eforturile Moscovei de a recruta cetățeni străini ca mercenari pentru invazia pe scară largă a Ucrainei. În cadrul unei conferințe de presă susținute după discuțiile cu Ablakwa, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a susținut că cetățenii ghanezi au semnat contracte cu Ministerul rus al Apărării din „solidaritate cu o țară care i-a ajutat să lupte împotriva rasismului”, precum și din „motive materiale și financiare”. Ablakwa a declarat că cei doi miniștri au convenit să colaboreze pentru soluționarea problemei. Potrivit lui Lavrov, Ministerul rus al Apărării a primit solicitări similare și din partea altor țări și a creat „un organism special care examinează aceste solicitări”.
UPDATE Ambasadorul Japoniei în Rusia a fost convocat la Ministerul de Externe rus, unde este aşteptat în cursul zilei de marţi, a anunţat Moscova, după ce o vizită a preşedintelui rus Vladimir Putin în Insulele Kurile a reaprins o dispută teritorială între cele două ţări. Relaţiile ruso-japoneze sunt tensionate de o dispută privind patru dintre aceste insule, care au fost ocupate de armata sovietică în 1945, în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial. Japonia le revendică, în timp ce Rusia le consideră parte a teritoriului său, relatează AFP, potrivit Agerpres. Preşedintele rus a vizitat insulele săptămâna trecută, provocând furia Japoniei, care l-a convocat pe ambasadorul rus. Moscova a ripostat convocându-l la rândul său pe ambasadorul Japoniei, Akira Muto.
UPDATE Preşedinta Maia Sandu a declarat luni, într-un interviu, că unele drone pătrund în spaţiul aerian al Republicii Moldova din întâmplare, dar altele sunt trimise intenţionat şi singurul demers eficient pentru a reacţiona nu este neapărat la nivel diplomatic, ci prin acordarea de mai mult sprijin Ucrainei în războiul de apărare împotriva Rusiei. Şefa statului a fost întrebată în emisiunea "La 360 de grade" de la Teleradio Moldova dacă dronele care survolează neautorizat spaţiul aerian al ţării sunt o întâmplare sau, prin acestea, Rusia testează capacitatea de reacţie a Republicii Moldova şi a ţărilor vecine. "Eu cred că unele ajung din întâmplare şi altele ajung pentru că sunt trimise, şi nu doar în spaţiul nostru aerian, dar şi în spaţiul aerian al altor state din regiune. Am văzut şi în România, şi în Polonia. Deci, judecând după traiectoria acelor drone, putem spune care sunt trimise intenţionat şi care sunt acolo din întâmplare. Şi într-un caz, şi în altul, aceste drone violează spaţiul aerian al ţării noastre. Şi într-un caz, şi în altul, ele reprezintă un pericol pentru oameni şi singurul care se face vinovat, singura parte care se face vinovată de aceste lucruri este Federaţia Rusă, care a început acest război", a declarat Maia Sandu. În acelaşi timp, şefa statului este de părere că o eventuală expulzare a ambasadorului agreat al Rusiei la Chişinău, Oleg Ozerov, nu va opri survolurile neautorizate în spaţiul aerian al Republicii Moldova. Nici notele de protest transmise de Chişinău nu schimbă politica Rusiei, crede Maia Sandu. În schimb, "lucrurile care pot să aibă impact este un sprijin mai mare pentru Ucraina", a arătat preşedinta Republicii Moldova. "Cele mai importante lucruri care pot fi făcute pentru ca să oprim aceste drone şi în Republica Moldova, şi în Ucraina, şi peste tot este ca să ajutăm Ucraina şi ca Ucraina să reuşească în acest război", a explicat Maia Sandu. "Sigur că noi putem să trimitem note de protest, putem să trimitem oameni acasă, dar de la asta, din păcate, nu se schimbă politica Rusiei. (…) Lucrurile care pot să aibă impact este un sprijin mai mare pentru Ucraina. (…) Altfel, am văzut în toţi aceşti ani că Federaţiei Ruse nu-i pasă de notele de protest", a adăugat Maia Sandu. Întrebată dacă autorităţile de la Chişinău se gândesc să aplice măsuri mai drastice în acest sens, preşedinta a insistat: "Măsurile drastice sunt cele care pot opri războiul. (…) Aceste măsuri ţin de ajutorarea Ucrainei". La întrebarea dacă se va ajunge la expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei la Chişinău, Maia Sandu a declarat: "Credeţi că asta este o metodă care va opri Rusia din acţiunile sale? Nu cred. Da, asta se poate face, dar credeţi că de la asta Rusia n-o să mai încalce spaţiul aerian? Eu nu cred asta".
UPDATE Curtea Supremă a Rusiei a menţinut luni decizia de excludere a partidului liberal de opoziţie „Iabloko” de la alegerile parlamentare din septembrie, eliminând de pe buletinele de vot singurul partid din ţară care se declară în mod explicit împotriva războiului, în timp ce zeci de susţinători ai partidului au fost reţinuţi în faţa sediului instanţei, potrivit France24. Decizia vine pe fondul unei represiuni mai ample împotriva criticilor războiului dus de Moscova în Ucraina. Luni, Curtea Supremă a Rusiei a confirmat decizia de a interzice singurul partid anti-război din Rusia, "Iabloko", să participe la alegerile legislative din septembrie, în timp ce zeci de susţinători ai partidului au fost reţinuţi în faţa clădirii instanţei.
