Dunărea a scăzut atât de mult încât țările de pe fluviu au ajuns să mute pietriș, să scufunde barje și să ridice praguri în albie pentru a menține apa acolo unde este cea mai mare nevoie. Austria, Ungaria, România, Croația și Bulgaria iau măsuri de urgență, în timp ce așteaptă ploile ca pe o gură de aer. Nivelul redus pune tot mai multă presiune pe transportul naval, agricultură și producția de energie.
În Austria, unde autoritățile spun că „fiecare centimetru contează”, sunt testate barje încărcate cu pietriș, amplasate astfel încât să direcționeze mai multă apă spre canalul navigabil. Curentul mai puternic ar trebui să antreneze sedimentele depuse pe fundul Dunării și să ofere navelor câțiva centimetri în plus de adâncime.
Diferența pare mică, dar poate decide dacă o navă încărcată mai poate trece sau trebuie să lase o parte din marfă la mal. Când nivelul continuă să scadă, transportatorii reduc încărcătura, împart marfa între mai multe nave, iar la un moment dat cursele pot deveni nerentabile.
Situația este agravată de secetă. Potrivit presei austriece, ultimele 12 luni au fost cele mai secetoase din cei 176 de ani de măsurători din țară. La începutul lunii august, traficul de mărfuri pe unele sectoare ale Dunării a fost în mare parte oprit, iar probleme au început să apară și pentru navele de pasageri.
„Dacă situația actuală se dovedește a fi permanentă, atunci va exista în mod firesc o luptă pentru apă”, avertizează Simon Hartl, șeful departamentului de management al căilor navigabile din cadrul viadonau, conform Antena3.
Apa Dunării nu este necesară doar pentru nave. Agricultura depinde de ea pentru irigații, orașele pentru alimentarea cu apă, iar centralele electrice pentru producție și răcire. În același timp, trebuie păstrat suficient debit și pentru ecosistemele fluviului.
Proiecte-pilot similare celor din Austria sunt testate și în Croația, România și Bulgaria. Statele caută soluții pentru a reduce depunerile de sedimente și a păstra suficientă adâncime pentru ca navele să poată circula, chiar și atunci când nivelul Dunării scade foarte mult.
În Ungaria, problema a ajuns direct la centrala nucleară Paks. Autoritățile au început construcția unui prag în albia Dunării, între Paks și Dunaszentbenedek, pentru a ridica nivelul apei și a asigura răcirea centralei. Sunt folosite zeci de mii de metri cubi de piatră, iar lucrările ar urma să fie finalizate până la sfârșitul lunii noiembrie.
Și România a recurs la intervenții neobișnuite. Pe brațul Bala au fost făcute lucrări pentru a redirecționa mai multă apă spre cursul principal al Dunării, iar patru barje au fost coborâte în apă. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, susținea după intervenție că nivelul apei a crescut cu patru centimetri într-o singură zi, iar dacă este luată în calcul scăderea care fusese prognozată, câștigul net ar fi fost de opt centimetri.
Măsurile nu au fost însă suficiente pentru a evita oprirea programată a reactorului 2 de la Cernavodă. În prezent, autoritățile române urmăresc atent debitul fluviului și speră că ploile din Europa Centrală vor schimba situația. La intrarea Dunării în România, debitul se menține în jurul valorii de 1.300 de metri cubi pe secundă, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august, de 3.900 de metri cubi pe secundă.
Speranțele sunt legate de ploile și răcirea vremii din sudul Germaniei, Austria și Slovacia. Transelectrica spune că această apă ar urma să se propage în aval și să ajungă în România începând de săptămâna viitoare.
„Această creștere urmează să se propage în aval și ar putea fi resimțită la intrarea în România începând de săptămâna viitoare, ceea ce ar putea conduce la oprirea declinului actual al debitului și chiar la o ușoară creștere a acestuia”, a transmis Transelectrica.
Dacă prognozele se confirmă, România ar putea reevalua repornirea unei unități de la Cernavodă și ar putea crește producția hidroenergetică la Porțile de Fier.




































