Dimineața a început pe ritmuri de marș și cântece sovietice în centrul capitalei. Simpatizanții Partidului Comuniștilor au ieșit în stradă pentru a marca 82 de ani de la ceea ce ei numesc „eliberarea Moldovei de fascism”. În tricouri roșii, uniforme militare și drapele de partid, aceștia au pornit de la Monumentul soldaților eliberatori spre Memorialul „Eternitate”. Istoricii spun însă că, în spatele acestei narațiuni, se ascunde o altă realitate: după „eliberare” au urmat foametea, deportările și represiunile sovietice, un moment din istorie care continuă să împartă societatea și astăzi.
Majoritatea participanților nu ne-au putut oferi un răspuns clar cu privire la simbolul acestei zile.
„E sărbătoare. - Ce sărbătoare? - Voi răspunde cu un cuplet din cântec. Împotriva nenorocirii, Împotriva războiului, ne vom ridica pentru băieții noștri. Soarele - pentru totdeauna! Fericirea - pentru totdeauna! - Așa a hotărât omul.”
„- Ce sărbătoriți astăzi? - Fără comentarii. - Nu este nu...”
„Azi sărbătorim... Ziua eliberării. - Ce a urmat după această eliberare? - Da ce a urmat? A urmat dezvoltarea țării, foametea mai întâi și apoi dezvoltarea țării. - Foametea, deportări. - Da și după asta țara s-a dezvoltat. - Și, totuși este o eliberare? - Da, se vede.”
„Acesta este bunelul meu, Belous Nechifor Mironovichi. Pentru mine el este erou, deoarece el a eliberat patria mea.”
Întrebată despre ocupația sovietică, foametea și deportările care au urmat după ceea ce simpatizanții pro-ruși numesc „eliberare”, lidera formațiunii care a organizat manifestația, Diana Caraman, a minimalizat consecințele regimului sovietic.
„- Ce sărbătoriți astăzi? - Ziua eliberării Republicii Moldova de sub ocupația cotropitorilor fasciști româno-germani. - Totuși cei care ne-au eliberat n-au plecat înapoi, nu este o reocupare? - Nu, dacă nu înțelegeți ce înseamnă eliberarea și de ce oamenii au așteptat eliberarea, atunci mie îmi este jale. Cum rămâne cu foametea organizată, deportările? – În ceea ce privește deportările, acestea au fost deciziile Partidului Comuniștilor din URSS. Haideți să deschidem arhivele, să vedem cine a scris denunțurile, se spune că și bunicul Maiei Sandu a participat la asta. Nu știu cât este de adevărat”, a declarat lidera PCRM, Diana Caraman.
Majoritatea participanților la manifestație au evitat să răspundă la întrebările jurnaliștilor, iar unii au avut o atitudine ostilă.
„- De ce sunteți aici? - Soros vă plătește bine? - Dumneavoastră de ce sunteți aici? - Cautăți de lucru. - Eu lucrez, dumneavoastră de ce sunteți aici? - De atâta, să mă întrebi tu. - Păi vă întreb. - De atâta, ai răbdare așă-i?”
„- Ce fel de eliberare? - De fascism. - Cine ne-au eliberat? - Sigur că rușii. - Și dacă totuși este eliberare de ce nu au plecat înapoi, de ce au rămas? - De ce să plece înapoi, pentru ce să plece înapoi. - Dar cunoașteți că au urmat ulterior o serie de deportări, foamete organizată? - Cred că știți foarte bine istoria. - Da, de asta și vă întreb. - Foarte bine știți care o fost deportați, cine au fost deportați. Moldovenii au fost deportați. -Toți au fost deportați și ruși și moldoveni, de ce accentuați numaidecât moldovenii? - Pentru că suntem în Moldova”.
La memorial, manifestanții au fost întâmpinați de fostul lider PCRM, Vladimir Voronin.
„- Domnule Voronin, bună ziua, ce sărbătoriți astăzi? - Bună ziua. Tu de unde ești? - TV8. - Cum? - TV8. - Și nu știi ce sărbătorim? - Vă întreb pe dumneavoastră. - Citește ceva mai mult”, a declarat deputatul PCRM, Vladimir Voronin.
Ceea ce simpatizanții pro-ruși numesc „eliberare” este calificat de istorici drept începutul unui amplu proces de sovietizare și deznaționalizare a Basarabiei. Istoricul Octavian Țîcu susține că discursul promovat astăzi de comuniști reia teze sovietice și se înscrie într-o agendă pe care o consideră putinistă:
„Ceea ce au făcut comuniștii astăzi - reiterarea unei teze sovietice profund antinaționale, contrară independenței Republicii Moldova și contrar prevederilor Declarației de Independență, care condamnă Pactul Molotov-Ribbentrop și ocuparea Basarabiei din 1940. Cu atât mai mult că această operațiune a fost însoțită de arestări... din 1944.... După a urmat foametea, deportările... până la moartea lui Stalin”.
În spatele disputelor despre „eliberare” stă un episod care a schimbat radical harta Europei de Est. La 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania nazistă au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care includea un protocol secret privind împărțirea sferelor de influență în Europa de Est.
În urma acestui pact, în iunie 1940, România a fost obligată să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Pentru teritoriile dintre Prut și Nistru, a urmat instaurarea regimului sovietic, iar apoi valul de represiuni, foamete și deportări care continuă să provoace controverse și astăzi.
