Record de alerte la Kiev: 13 într-o singură zi, fiind cel mai mare număr de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în februarie 2022. Capitala Ucrainei a stat 872 de minute sub asediu aerian. Mai mult, au fost și atacuri repetate în aceleași locuri, cunoscute ca double tap. Astfel, armata lui Vladimir Putin a lovit inclusiv în timp ce pompierii stingeau incendiile, anunță presa din țara vecină.
Vizita surpriză efectuată săptămâna aceasta la Moscova de directorul CIA a avut, cel mai probabil, scopul de a-i transmite președintelui rus Vladimir Putin un „mesaj foarte serios”, și nu de a purta negocieri, a declarat un expert în securitate. În context, comunitatea serviciilor secrete americane a ajuns la concluzia că Vladimir Putin percepe SUA ca fiind slăbite și suprasolicitate militar din cauza războiului prelungit din Iran.
UPDATE Kremlinul a recunoscut vineri că procesul de pace dintre Rusia şi Ucraina, a cărui ultimă rundă mediată de Statele Unite a avut loc în februarie, este „complet blocat”. „Chestiunea negocierilor de pace este acum complet blocată. Nu există idei noi”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, informează EFE, potrivit Agerpres. El a afirmat, de asemenea, că preşedintele rus Vladimir Putin nu intenţionează să discute cu omologul său american, Donald Trump.
UPDATE ”Ucraina este pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităților de securitate ale vecinilor, R.Moldova și România, și suntem pregătiți să întreprindem în continuare pași comuni pentru a putea livra și mai multe rezultate în acest sens”, a declarat la Chișinău, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, de Ziua Independenței R.Moldova. Președintele Zelenski este recunscător, totodată, tuturor cetățenilor R.Moldova și României pentru sprijinul oferit Ucrainei.
UPDATE Rusia pregătește planuri pentru organizarea unui nou val de mobilizare în 2026-2027, estimând recrutarea a 300.000 de persoane în acest an și a încă 300.000 anul viitor, scrie Ukrinform, citând informații transmise de serviciul de presă al Președinției Ucrainei. Cancelaria prezidenţială de la Kiev citează date ale Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării și ale Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, potrivit Rador.
UPDATE Statele Unite au criticat dur o parte dintre aliații europeni pentru lacunele lor militare, descrise drept „o mare de roșu” în evaluările NATO codificate pe culori, în timp ce administrația Trump decide să-și retragă cât mai repede armamentul și trupele de pe continent. Mesajul a fost transmis, joi, la Bruxelles, de Elbridge Colby, șeful pentru politici al Pentagonului, care le-a cerut europenilor să se miște mai repede și a avertizat că țările rămase în urmă ar putea plăti prețul, scrie Financial Times.
UPDATE Armenia și Kazahstanul își diversifică relațiile externe, după ani în care Rusia a avut o poziție dominantă în securitatea, economia și politica lor externă. Erevanul se apropie de Uniunea Europeană și de Occident, în timp ce Astana își consolidează simultan relațiile cu China, Europa și Statele Unite, fără să rupă legăturile cu Moscova, se arată într-o analiză publicată de TVP World.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a anunțat, vineri, că Ucraina a lovit un avion rusesc Tu-95MS, capabil să transporte rachete nucleare, la baza aeriană Engels, scrie Reuters, potrivit Agerpres. „Acestea sunt avioane ce realizează lovituri contra Ucrainei”, a scris Zelenski pe platforma X. El a adăugat că lovitura a fost efectuată de unitatea Alpha a Serviciului ucrainean de Securitate Internă (SBU). Baza aeriană Engels este situată în regiunea Saratov, la aproximativ 600 de kilometri de linia frontului din Ucraina.
UPDATE Generalul român Virgil Bălăceanu a comentat, joi seara la Antena 3 CNN, după discursurile susținute la Chișinău de președinții Republicii Moldova, României și Ucrainei, scenariile de securitate vehiculate în ultima vreme – de la o posibilă agresiune rusă în Europa până la ipoteza folosirii unor arme nucleare tactice. Concluzia sa este că realitatea din teren este mai puțin dramatică decât aceste scenarii, dar zona cu adevărat vulnerabilă pentru România nu este cea la care se uită toată lumea.
UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat, vineri, că trupele ruse atacă regiunea Kiev pentru a doua zi consecutiv. În urma atacurilor, au fost distruse sau avariate 14 spații de depozitare, 16 gospodării private, trei blocuri de locuințe și 16 autoturisme. Potrivit Administrației Militare Regionale Kiev, Timur Tkacenko, au fost înregistrate pagube în raioanele Fastiv, Borispil, Vișhorod, Brovari și Bucea. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență, de asemenea, a transmis că, în raionul Bucea, salvatorii intervin în mai multe locații unde, în urma atacurilor cu drone, au izbucnit incendii la clădiri de depozitare și autoturisme. La una dintre locații, în timp ce salvatorii intervenau, s-a produs o nouă lovitură cu dronă, scrie Rador.
UPDATE Rusia a lansat vineri valuri de drone asupra capitalei ucrainene Kiev și asupra regiunii înconjurătoare, avariind depozite și locuințe, în a doua zi consecutivă de atacuri despre care oficialii ucraineni au spus că reprezintă o încercare de a perturba viața de zi cu zi a milioane de locuitori, transmite Reuters.
UPDATE Kievul a înregistrat 13 alerte aeriene într-o singură zi, fiind cel mai mare număr de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în februarie 2022. Capitala Ucrainei a fost sub alertă aproape 15 ore, în contextul unui atac rusesc de amploare, relatează Kyiv Independent.
UPDATE Rusia își înăsprește amenințările la adresa Marii Britanii după ce premierul Andy Burnham a aprobat o cooperare mai strânsă cu Ucraina. Maria Zaharova avertizează asupra unor „consecințe inevitabile și catastrofale”. Rusia a avertizat joi că ar putea ataca ținte militare britanice din Ucraina, dar și din afara acestei țări, ca răspuns la folosirea de către Kiev a rachetelor britanice cu rază lungă de acțiune pentru atacuri asupra unor obiective de pe teritoriul rus, relatează Reuters.
UPDATE Stocurile de interceptoare Patriot ale SUA și NATO din Europa ar fi ajuns la un nivel „mai mult decât critic”, potrivit unor oficiali citați de Associated Press. Războiul cu Iranul ar fi accelerat consumul, alimentând temeri privind apărarea Europei în fața Rusiei. Statele Unite s-ar confrunta cu o penurie severă de interceptoare Patriot în Europa, într-un moment în care războiul cu Iranul a consumat o parte importantă din stocurile americane de rachete antiaeriene și antirachetă, potrivit unor oficiali NATO citați de Associated Press.
UPDATE Polonia „nu dorește” ca arme nucleare ale aliaților să fie amplasate pe teritoriul său, a declarat, joi, ministrul adjunct al apărării, Pawel Zalewski, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari privind o posibilă incursiune a rușilor pe teritoriul NATO, relatează Politico.
UPDATE Moscova caută tot mai multe surse externe pentru a acoperi deficitul de carburanți, după ce atacurile ucrainene cu drone cu rază lungă de acțiune au vizat în ultimele luni rafinăriile care aprovizionează piața internă, potrivit The Guardian.
UPDATE Vizita surpriză efectuată săptămâna aceasta la Moscova de directorul CIA a avut, cel mai probabil, scopul de a-i transmite președintelui rus Vladimir Putin un „mesaj serios”, și nu de a purta negocieri, a declarat un expert în securitate. La o zi după ce deplasarea șefului serviciului american de informații, John Ratcliffe, a stârnit numeroase semne de întrebare, Mark Toth – cofondator al Intrep360, organizație care analizează securitatea națională și politica externă a Statelor Unite – a declarat miercuri pentru TVP World că directorii CIA nu merg, în mod normal, la Moscova pentru a negocia. Toth a afirmat că șefii CIA „merg la Moscova atunci când au de transmis un mesaj urgent rușilor și aduc cu ei dovezi [...] că Statele Unite observă ceva ce consideră inacceptabil.”, relatează TVP World. Toth a sugerat că întâlnirea lui Ratcliffe la Moscova ar fi putut avea legătură cu Ucraina, cu posibile „provocări” împotriva NATO sau cu faptul că Rusia ar putea „ajuta Iranul” în conflictul aflat în desfășurare în Orientul Mijlociu. „Este clar că doreau să-i transmită un mesaj lui Putin. Dacă îl va înțelege sau nu, timpul va arăta”, a spus Toth.
UPDATE După vizita surpriză a directorului CIA la Moscova de săptămâna aceasta, comunitatea serviciilor secrete americane a ajuns la concluzia că Vladimir Putin percepe Statele Unite ca fiind slăbite și suprasolicitate militar din cauza războiului prelungit din Iran. Publicația The Washington Post precizează că acest fapt a motivat și trimiterea de urgență a șefului CIA, John Ratcliffe, în misiunea secretă din capitala Rusiei. Serviciile secrete americane estimează că președintele Rusiei ia în calcul testarea Articolului 5 al NATO cel mai probabil prin provocări militare țintite asupra Statelor Baltice.
UPDATE Șeful Oficiului președintelui Ucrainei, Kirilo Budanov, a confirmat că autoritățile de la Kiev știau despre deplasarea directorului CIA la Moscova, John Ratcliffe, dar a avertizat împotriva unor concluzii premature privind semnificația acesteia.
UPDATE Drona cu explozibili care s-a apropiat de platforma de gaze din zona economică exclusivă a României sau atacul eșuat de pe aeroportul din Leipzig arată că campania Rusiei împotriva Europei este tot mai evidentă și că nu se mai încadrează în conceptul de „război hibrid” folosit de oficialii europeni, spun experții citați de Politico. Această formulare este tot mai criticată pe măsură ce Moscova intensifică sabotajele, atacurile cibernetice și alte operațiuni pe tot continentul. Experții în securitate, diplomații și oficialii din domeniul apărării care au vorbit cu Politico afirmă că eticheta „hibrid” riscă să subestimeze gravitatea amenințării – și să ascundă cât de mult s-a intensificat deja confruntarea cu Rusia, scrie HotNews.
UPDATE Aproape 3.000 de militari NATO, majoritatea germani, s-au antrenat timp de aproximativ șase săptămâni în Lituania, la doar câțiva kilometri de frontiera cu Belarus. „Războiul nu a fost niciodată atât de aproape”, scrie Euronews în reportajul dedicat pregătirilor militare de pe flancul estic al NATO. Exercițiile fac parte din pregătirile Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale, conform Mediafax. Militarii desfășurați în zona Pabradė au folosit tancuri și alte vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă în cadrul exercițiului Freedom Shield I.
UPDATE Președintele Nicușor Dan se află joi în Republica Moldova, care marchează 35 de ani de la proclamarea Independenței. Dan a discutat cu președinta Maia Sandu, dar și cu omologul lor ucrainean, Volodimir Zelenski, prezent și el la festivități. Nicușor Dan a precizat joi noapte, într-o conferință, că a vorbit cu Volodimir Zelenski despre școlile românești din Ucraina, scrie B1.
UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a vorbit în limba română cetățenilor Republicii Moldova, joi seară, în Piața Marii Adunări Naționale din Chişinău. Liderul de la Kiev i-a felicitat de Ziua Independenței, iar mesajul său a fost întâmpinat cu urale de cei prezenți. Acesta și-a continuat discursul, ulterior, în ucraineană și engleză. Volodimir Zelenski şi-a început discursul ţinut în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău spunând „Slava Ucrainei!” (n.red. Glorie Ucrainei”, după care a adresat câteva cuvinte în limba română. Volodimir Zelenski le-a vorbit în limba română cetățenilor Republicii Moldova. „Salut, Moldova! Vă felicit cu Ziua Independenţei!”, le-a spus Zelenski celor prezenţi, care au răspuns cu urale. Liderul de la Kiev şi-a continuat discursul în limba engleză, adresându-se numeroşilor tineri care s-au născut liberi şi spunându-se acestora să fie recunoscători celor care au luptat pentru ca ei să fie liberi. „Sunt sigur că vom rămâne independenţi şi uniţi pentru ani de acum înainte. Moldova a avut multe de înfruntat în ultimii ani şi aţi arătat că Moldova este o naţiune puternică şi, fără îndoială, o ţară măreaţă. Sunt sigur că, uniţi, împreună vom fi parte din Europa liberă şi în pace, că toţi valorizăm viaţa oamenilor în acelaşi fel şi vrem să trăim cu demnitate în ţările noastre şi vrem să rămânem naţiuni europene. Ceea ce vrem noi toţi nu este ceea ce vrea şi Rusia. Rusia face foarte multe pentru a ne distruge vieţile nouă, în Ucraina, pentru a vă distruge vieţile în Moldova şi pentru a le face cât mai dificile cu putinţă în România. Aceasta este «Russkii mir» (n. red. pacea rusească), face pagube, distruge, dar noi vom învinge, sunt sigur”, a spus preşedintele Zelenski de pe scenă. Preşedintele Ucrainei şi-a încheiat discursul urându-se moldovenilor „numai pace, pace şi victorie”.



















