Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1731: Drone în Moldova, duhul păcii și summit încheiat. Putin amenință, iar Zelenski vede „șansa uriașă”

Islandezii au spus „NU” reluării negocierilor cu UE: Participare-record pentru ultimii 17 ani

thumbnail_large_6a8fc9d1e176d_shutterstock_2727725543
30 august 2026, ora 17:30

Islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, contrar rezultatelor preliminare care indicau o victorie la limită a taberei favorabile apropierii de Bruxelles. După numărarea voturilor din toate circumscripțiile, opțiunea „Nu” a obținut 52,8%, iar „Da” – 47,2%, potrivit rezultatelor finale anunțate de postul public RÚV, preluate de Reuters.

Concret, 118.040 de alegători s-au pronunțat împotriva reluării negocierilor, iar 105.399 au votat în favoarea acesteia. În total au fost exprimate 225.031 de voturi, inclusiv cele albe sau nevalabile.

Participarea a ajuns la 82,5% - cea mai ridicată înregistrată la un scrutin în Islanda după alegerile parlamentare din aprilie 2009, când s-au prezentat la urne 85,1% dintre alegători.

Mobilizarea uriașă arată importanța acordată de islandezi unei decizii care privește nu doar relația cu UE, ci și controlul asupra pescuitului, suveranitatea economică și locul țării într-o regiune arctică tot mai disputată.

Reykjavík a fost singura zonă în care majoritatea alegătorilor a susținut reluarea negocierilor, în timp ce comunitățile din restul țării au înclinat balanța spre „Nu”, potrivit Associated Press.

Ce înseamnă rezultatul

Votul nu a fost unul pentru aderarea propriu-zisă la UE, ci pentru redeschiderea negocierilor suspendate în urmă cu 13 ani. Chiar și în cazul unei victorii a taberei „Da”, un eventual acord de aderare ar fi trebuit supus unui al doilea referendum.

Prin rezultatul de acum, procesul este oprit înainte de această etapă. Premierul Kristrún Frostadóttir avertizase că o victorie a taberei „Nu” va scoate aderarea de pe agenda politică pentru viitorul apropiat.

Islanda rămâne membră NATO și a Spațiului Economic European, având acces la piața unică, și face parte din spațiul Schengen, fără să fie membră a Uniunii Europene.

Principala temere a adversarilor aderării a fost că negocierile ar putea amenința controlul național asupra zonelor de pescuit, esențiale pentru economia țării.

Rezultatul reprezintă o înfrângere pentru guvern și o dezamăgire pentru Bruxelles, care considera Islanda un candidat cu puține riscuri și cu o importanță strategică tot mai mare în contextul securității arctice.

Islanda este deja foarte aproape de UE, dar fără drept de vot

Islanda nu este izolată de structurile europene. Face parte din Spațiul Economic European, alături de Norvegia și Liechtenstein, și are acces la piața unică. Este, de asemenea, membră a Spațiului Schengen și aplică o parte importantă a legislației europene.

În practică, țara adoptă numeroase reguli elaborate la Bruxelles, dar nu are reprezentanți cu drept de vot în instituțiile care le stabilesc. Susținătorii aderării consideră că Islanda suportă deja o parte dintre obligațiile integrării europene, fără să participe pe deplin la luarea deciziilor.

În negocierile începute după depunerea cererii de aderare, în 2009, Islanda deschisese 27 dintre cele 35 de capitole și închisese provizoriu 11 înainte ca procesul să fie oprit în 2013.

Marea miză internă: pescuitul

Principalul obstacol este controlul asupra apelor teritoriale și a resurselor piscicole. Pescuitul nu reprezintă numai un sector economic, ci și o componentă centrală a identității și a suveranității islandeze. În 2023, produsele din pește au reprezentat aproximativ o treime din exporturile de bunuri ale Islandei.

Adversarii aderării se tem că intrarea sub politica europeană comună în domeniul pescuitului ar transfera la Bruxelles o parte din deciziile privind cotele și accesul la resurse. Ei susțin că Islanda beneficiază deja de accesul la piața europeană prin Spațiul Economic European și că nu are motive să renunțe la controlul direct asupra uneia dintre cele mai importante resurse ale sale.

Comisia Europeană transmisese însă că ar exista loc pentru flexibilitate și pentru soluții adaptate situației Islandei. Poziția geografică a țării și faptul că apele sale nu se învecinează direct cu zonele economice exclusive ale unui stat membru UE puteau facilita găsirea unui compromis, arată European Policy Centre.

Coroana, dobânzile și costul vieții

A doua mare miză era una economică. Islanda are o economie mică, dependentă de comerțul exterior și expusă puternic fluctuațiilor internaționale. Dobânda de politică monetară a Băncii Centrale este de 8%, comparativ cu 2,25% în zona euro, iar creditele ipotecare și costul vieții au devenit teme importante ale campaniei.

Susținătorii reluării negocierilor spuneau că aderarea și, ulterior, o posibilă trecere la euro ar putea aduce mai multă stabilitate monetară și dobânzi mai mici. Adversarii au susținut însă că inflația, prețurile locuințelor și dobânzile ridicate sunt probleme structurale pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve și că Bruxelles-ul nu oferă o soluție automată.

De ce contează Islanda pentru UE

Deși are numai aproximativ 400.000 de locuitori, Islanda ocupă o poziție strategică excepțională în Atlanticul de Nord, între Europa continentală, Groenlanda și America de Nord. Insula se află în apropierea rutelor maritime și aeriene care leagă cele două maluri ale Atlanticului și a așa-numitului culoar Groenlanda - Islanda - Regatul Unit, esențial pentru monitorizarea activității militare rusești și pentru apărarea flancului nordic al NATO.

Islanda este membră NATO din 1949, dar nu are armată proprie. Securitatea sa se bazează pe Alianța Nord-Atlantică, pe acordul bilateral de apărare cu Statele Unite și pe cooperarea cu aliații europeni. UE nu ar fi înlocuit aceste garanții militare, dar aderarea ar fi adăugat o dimensiune politică, economică și de securitate unei relații deja foarte strânse.

Interesul Bruxelles-ului este amplificat de competiția tot mai mare pentru influență în Arctica, de activitatea Rusiei în regiune, de interesul Chinei pentru rutele și resursele nordice și de incertitudinile provocate de declarațiile lui Donald Trump privind Groenlanda.

Tocmai amenințările și presiunile americane asupra insulei vecine au alimentat în Islanda întrebarea dacă un stat mic se poate baza în continuare exclusiv pe vechile garanții de securitate sau dacă are nevoie de o ancorare politică mai puternică în Europa.

Acum, având în vedere rezultatul referendumului, negocierile vor rămâne suspendate, iar Islanda va continua actuala formulă: integrată economic în piața europeană și în Schengen, dar în afara instituțiilor UE și fără drept de vot asupra multor reguli pe care le aplică.

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente