Cât de bine cunoaștem, de fapt, limba română? Chiar și pentru cei care o vorbesc de-o viață, vocabularul poate ascunde surprize. Cu ocazia zilei de 31 august, TV8 a adunat zece curiozități despre limba română.
- „Abracadabrantă” este cel mai lung cuvânt care conține o singură vocală: are 14 litere și doar vocala „a”. Înseamnă ceva neobișnuit, ciudat sau bizar.
- „Înspre” este cel mai lung cuvânt care începe și se termină cu o vocală, iar între acestea conține doar consoane.
- „C” este litera cu care încep cele mai multe cuvinte din limba română. DEX cuprinde aproximativ 19.750 de definiții pentru cuvinte care încep cu această literă.
- „Angionefrografie”, cu 16 litere, este cel mai lung cuvânt în care fiecare literă se repetă exact de două ori. Este un termen medical pentru radiografierea sistemului vascular renal.
- „Kitsch” este singurul cuvânt din DEX care se termină cu patru consoane și desemnează, în general, ceva de prost gust.
- „Abces” este singurul cuvânt din DEX care conține grupul de litere „abc”. Termenul desemnează o acumulare de puroi într-un țesut, apărută de obicei în urma unei infecții.
- Cea mai mare diferență de litere dintre forma de singular și cea de plural o are substantivul „om” – „oameni”: patru litere.
- „Amenomanie”, cu 11 litere, este cel mai lung cuvânt care conține doar consoanele nazale „m” și „n” și înseamnă delir cu dispoziție veselă.
- „Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza”, cu 44 de litere, este cel mai lung cuvânt din limba română și denumește o boală pulmonară. Nu apare în DEX, unde cel mai lung cuvânt este „electroglotospectrografie”, cu 25 de litere.
- „Autoînsămânțările” conține toate cele opt vocale folosite în scrierea limbii române: „a”, „ă”, „â”, „e”, „i”, „î”, „o” și „u”.
Ziua Limbii Române este marcată în Republica Moldova pe 31 august. Sărbătoarea își are originile în Mișcarea de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor '80. În 1989, în urma Marii Adunări Naționale, limba română a obținut statut de limbă de stat și s-a revenit la grafia latină. În 2023, Parlamentul a înlocuit în legislație sintagma „limba moldovenească” cu „limba română”, iar sărbătoarea de la 31 august a primit oficial denumirea „Limba Română”.




































