Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1731: Drone în Moldova, duhul păcii și summit încheiat. Putin amenință, iar Zelenski vede „șansa uriașă”

/VIDEO/ A salvat vieți și a luptat pentru limba română: Teodora Rotaru a rămas în Moldova în ciuda greutăților

Emilia - 2026-08-31T202008.784
31 august 2026, ora 21:31

O poveste de viață ce se întinde pe aproape un secol. Pentru Teodora Rotaru, limba română nu este doar o parte din istoria țării, ci și din propriul destin. La 96 de ani, femeia își amintește anii în care pentru limba română și tricolor se ieșea în stradă și spune că a fost printre cei care au luptat pentru aceste valori. Medic timp de peste 50 de ani, implicată în viața civică și în activități de voluntariat, Teodora Rotaru continuă să vorbească despre identitate, istorie și dragostea față de neam, transmite UNU TV. De Ziua Limbii Române, își dorește ca generațiile tinere să prețuiască limba pentru care generații întregi au ieșit în stradă și au luptat.

Copilăria Teodorei Rotaru a fost marcată de cele mai grele pagini ale istoriei. Războiul și foametea i-au schimbat destinul încă din primii ani de viață.

„Am trecut prin război, prin foamete. Mureau oamenii sub garduri și tatăl meu îi înmormânta, punându-i un bețișor acolo și scria cine-i din vecini. Chiar soldați și le scria familia”, a povestit medicul și scriitoarea Teodora Rotaru.

Înainte să aleagă medicina, visa să scrie poezii. Însă suferința oamenilor, pe care o vedea zilnic, a făcut o să-și schimbe drumul:

„De mică, adică la școală, scriam poezii, povești, aveam talent și speram să devin poetesă. Dar văzând cum mor oamenii de foamete, cum mor oamenii pe sub garduri, stau răniți și din Moldova și din Uniunea Sovietică tot, am spus că numai medic am să devin ca să pot să salvez vieți omenești”.

După absolvirea Școlii Medicale din Cahul, putea rămâne în oraș. A ales, însă, locul în care era cea mai mare nevoie de ea: satul.

„Am absolvit școala medicală din orașul Cahul - trei ani. Și deși erau locuri în Cahul, fiindcă erau răniți, am cerut să-mi dea îndreptare undeva în sat, mai aproape de oameni, săraci, nevoiași, fiindcă din Cahul foarte mulți au trecut Prutul. Dar în sat știu că lor le era mai greu să ajungă și la spital erau mulți bolnavi, răniți. M-am dus în sat unde nu era nici punct medical”.

Avea doar 18 ani când a îmbrăcat halatul alb. De atunci, viața ei avea să se desfășoare în slujba oamenilor:

„Aveam vreo optsprezece ani, eram mică, slabă. Mă chemau să primesc naștere și se uitau la mine. Mă îmbrobodeam, mă îmbrăcam, pantofi cu toc, o fustă mai lungă ca să semăn cu o moașă. Acolo eram și chirurg, și moașă, și terapeut, și toate profesiile erau ale mele”.

Lipsurile nu au oprit-o. Fără cabinet și fără echipamente, își consulta pacienții chiar în camera în care locuia:

„Acum, totuși, prin sate mai sunt medici, dar înainte, vă închipuiți, mie mi-au mai dat încă un sat. Eu n-aveam nici punct medical. Primeam pe patul unde stăteam la gazdă, așterneam un cearșaf și primeam, consultam bolnavii. – Totuși acum sunt mai mulți medici. – Da, acum sunt mai mulți, deși mulți au plecat peste hotare. Eu am rămas. după universitate, puteam să plec, chiar au plecat mulți evrei. Eu știu precis, colegi de-ai mei. Erau săraci, erau plățile în ruble, cu care nu puteai să cumperi nimic aproape”.

Spune că a rămas acasă din dragoste pentru țară și cu speranța că într-o zi, Republica Moldova își va găsi locul în marea familie europeană:

„Am rămas, fiindcă îmi iubesc foarte patria. Și mă gândesc că dacă eu am să rămân aici, o să facem unirea cu patria mamă. Vreau să văd și eu Europa. Eu chiar am scris câteva versuri: «În Europa pasul meu să meargă / Nu în Siberii fără de sfârșit / Și să văd și eu ca alții lumea întreagă / Să simt că mai sunt vie, că n-am murit». Eu speram că am să ajung în Europa, necătând la vârsta mea, poate de aia și trăiesc atât de mult. Sau poate Dumnezeu îmi spune să mai rămân, să mai ajut pe cineva, fiindcă și acum au nevoie oamenii de mine și chiar colegii mei”.

În paralel cu activitatea sa de bază, Teodora Rotaru a fost implicată și în viața civică, a fost în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională, dăruindu-se cu pasiune luptei pentru limba română, tricolor și independența Republicii Moldova. Astăzi, continuă să fie activă în viața comunității:

„Am lucrat până la optzeci și cinci de ani, dar în timpul acesta eu am fost în organizații de caritate, «Flacăra Speranței», ajutam la bătrânei, Liga Democrat-Creștină a Femeilor. În Hîncești sunt voluntară la o casă de copii. Am luptat mult pentru tricolor, care mi-a fost și în copilărie prieten. 

Am scris și o poezie despre tricolor. Am fost și la Marea Adunare Națională. Tricolorul nostru, steag / Te-ai întors la noi cu drag / Fost-ai rupt și împușcat / Înjosit și blestemat / Înodat și răsucit / De mancurți «fascist» numit / Însă tu ca un erou / Fluturi mândru iar din nou. Pământul nostru, chiar Moldova e european și atunci tot ne socoteam europeni, dar așa a fost vremea. Am luptat mult pentru Ilașcu”.

A fost parte și din Mișcarea voluntarilor din 1992, care s-a ridicat spontan pentru a apăra independența și integritatea teritorială a țării în timpul războiului de pe Nistru:

„Am fost la Mișcarea Voluntarilor în Transnistria. Au fost mii de oameni. Am vrut să vorbim cu Smirnov. În Varnița asta a fost. Veneau oamenii pe jos și din Cahul, și din Leova, din Căușeni, pe jos, fără transport, la mitingul acela. Și a venit unul - Voloșin - care spunea: Eu nu-s vinovat că s-a format Transnistria. Dar întrebați când o să mai vină Smirnov”.

Astăzi, Teodora Rotaru privește cu încredere spre noua generație de medici, dar are și un mesaj pentru cei care au ales să-și construiască viața peste hotare:

„Să rămână în Moldova. Să se perfecționeaze aici, că sunt medici foarte buni la conducere și, de fapt, la noi de acum se face și operație la inimă. Cardiologilor, rămâneți în Chișinău. Îmi pare rău că, iată eu am rămas. Măcar după ce au lucrat și au făcut ceva bani, lasă să se întoarcă acasă. De acum eu nu-i mai condamn că au lepădat tot ce au avut mai scump, țara și au plecat. Dar veniți măcar acum. Noi, cei în vârstă, ne simțim ca orfanii, ca în case de bătrâni”.

Dincolo de cariera în medicină, Teodora Rotaru este autoarea a șase cărți. Pentru activitatea sa profesională, civică și patriotică a fost distinsă cu zeci de diplome și medalii. Astăzi trăiește dintr-o pensie de aproximativ 4.500 de lei, însă continuă să îi sprijine financiar și moral pe alți bătrâni aflați în dificultate.

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente