O privire aruncată în dicționarele de acum 30 de ani ne arată o altă lume: cuvinte care dictau realitatea de atunci au fost trimise la periferia limbii, devenind simple piese de muzeu lingvistic. Astăzi, locul lor a fost luat de o invazie de termeni internaționali. Deși trăim într-o epocă în care accesul la lectură este mai ușor ca oricând, avem acces la dicționare actualizate și emisiuni de cultivare a vorbirii, în stradă, în școli și chiar în discursul public se vorbește adesea deficitar. Despre capcanele din limbajul cotidian și despre cum a ajuns româna de zi cu zi să fie deopotrivă anacronică și invadată de împrumuturi din alte limbi, a aflat UNU TV de la Aliona Zgardan-Crudu, conferențiar universitar și doctor în filologie la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
În ultimele trei-patru decenii, transformările sociale rapide au împins spre periferia vocabularului o serie întreagă de cuvinte. Termeni precum „colhoz”, „sovhoz”, „comsomol” sau „pionier” au devenit simple istorisme, lăsând locul unor realități noi.
„De acum pizza, hot dog sunt învechite, dar, de exemplu, limoncello, badanta, mozzarella, panettone sunt cuvinte care au apărut odată cu obiectele pe care le desemnează. Deci asta este viața limbii, din cauza aceasta se întâmplă lucrurile date. Sau uitați-vă, de exemplu, în didactică. Sau, mai nou, «a decaza», «a decarantena». În didactă, «webinar», de exemplu, «cluster». Deci tot timpul este așa un «dute-vino» frumos de cuvinte, o mișcare frumoasă, armonioasă în interiorul limbii, în urma căreia se întâmplă anumite modificări, apariții, dispariții ale cuvintelor.
Din păcate, limba vorbită între Prut și Nistru este stagnantă sau stagnează. Se întâmplă așa că în limba română apar cuvinte noi, circulă, sunt în uz, dispar, dar în spațiul nostru nici n-a auzit nimeni de ele sau au auzit foarte puțini oameni din cultură și ele rămân cumva pe linie moartă și asta mă doare pentru că limba română vorbită în spațiul nostru este ușor anacronică”, a declarat conferențiara universitară și doctor în filologie Aliona Zgardan-Crudu.
Specialista subliniază că nu toate împrumuturile din alte limbi sunt necesare. Pe de altă parte, există o serie de termeni străini la care nu putem renunța, pentru simplul motiv că desemnează realități noi:
„Avem două categorii de împrumuturi. Împrumuturi noi, necesare, și împrumuturi de lux sau împrumuturi, cred că a treia categorie, barbarisme. Împrumuturi de care nu avem nevoie. Cum spuneam mai sus, cuvântul referentului webinar. Casting, design, designer, deja e perimat. Cum am zice, pentru catering, altfel? Cum am zice, pentru flashmob, altfel? Cum am zice, pentru karaoke, altfel? Nu le aveam aceste realități, că sunt evenimente, că sunt obiecte, fapte, întâmplări, acțiuni, nu le aveam până recent, până la contactul masiv cu alte culturi, inclusiv cu cultura americană, alte culturi europene”.
Filologul subliniază că dicționarele moderne, cum este ediția a treia a Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii române, au rolul de a oficializa și de a oferi o normă ortografică pentru cuvintele care au intrat deja în uzul populației: „Este vorba de cuvinte precum all-inclusive, selfie, breaking news, afterschool sau altele”.
Însă, vorbitorii nu sunt obligați să le folosească cu orice preț. Pe de altă parte, cuvintele vechi, regionalismele sau termenii legați de tradițiile rurale au locul lor bine definit în literatură și în registrele specifice ale vorbirii, însă au nevoie de contextul potrivit pentru a suna firesc.
„Avem foarte multe cuvinte în limba română legate de mediu rural. De exemplu, prispă, stative, pânză, umblăciu, a toarce, fus, suveică. Poate mai țese cineva, poate mai toarce, dar foarte puțin. Și aceste cuvinte, la un moment dat, vor dispărea. Vor rămânea doar, ele se numesc istorisme, atunci când dispar odată cu obiectul care iese de uz.
Ele vor rămâne, probabil, în literatură artistică, niște, în comunicarea unor persoane când relatează evenimente din trecut, dar nu sunt în uzul curent, nu au o funcționalitate atât de mare ca celelalte cuvinte care numesc obiecte uzuale din viața cotidiană, necesare, importante, pe care le cunoaștem toți. Nu dispar, vorba e că ele pleacă la periferia vocabularului, trec în masa vocabularului și ca un obiect, atunci când ai nevoie de el, recurgi la el, îl «scoți de la naftalină» și îl utilizezi. Așa este și în cazul cuvintelor.”, a explicat conferențiara universitară și doctor în filologie Aliona Zgardan-Crudu.
Specialista atrage atenția și asupra lipsei de implicare a specialiștilor în filtrarea noilor termeni:
„Deci este bine că apar cuvinte noi, este feresc limba să evolueze, dar din păcate este o invazie de cuvinte, nu este control, nu este discernământ în utilizarea lor, nu este control din partea savanților și, din păcate, limba română se vorbește prost în spațiul nostru, între Prut și Nistru”.
Până la urmă, păstrarea sănătății limbii române depinde de responsabilitatea fiecărui vorbitor.
„Avem facultăți, școli, manuale, emisiuni în limba română, de cultivare a limbii. Dar parcă am predica în pustiu. Nu știu, toată lumea pleacă «la Franța», toată lumea «retrăiește» în continuare, la toată lumea «se primește» ceva, toată lumea face «cotlete» și «atbivnâe», în cel mai bun caz, «bătute», ceea ce este iar incorect, șnițele. Toată lumea cumpără smorodină, malină și abricoase.
Din păcate, nu știu ce să mai zic, sunt derutată, sunt întristată, pentru că am tot spus, am tot spus, tot vorbesc. Știți, parcă suntem într-un cerc vicios, deci vorbesc cu profesorii, cu studenții, parcă avem lecturi, parcă citim, mai am și emisiuni la radio, televiziune, dar nu pot să zic că s-a schimbat ceva spre bine, că sunt roade vizibile. Se vorbește, din păcate, infect. Noi, din păcate, dimineața sâmbătă mergem la frigărui sau la saună. Prea puțin ne plimbăm, prea puțin ne cultivăm. Sălile teatrelor sunt pline, ori de câte ori merg. Colegii mei, profesorii, citesc tot timpul. Nu putem zice că-i deplorabilă total situația. Dar avem de lucru la capitolul cultură, inclusiv pentru că limba este partea culturii, inclusiv la capitolul limbi, cultura limbii, vorbitul corect.”, a subliniat Aliona Zgardan-Crudu.
