O dronă rusească Geran-4 poate atinge o viteză de până la 450 de kilometri pe oră și ar putea ajunge de la Odesa la frontiera Republicii Moldova în aproximativ șase minute, iar la frontiera României în circa 20 de minute. Estimările aparțin experților Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care au reconstituit traseul de zbor al dronei prăbușite ieri, 8 septembrie, în satul Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani.
„Posibila utilizare de către Rusia a dronelor Geran-4, mai rapide, le oferă forțelor moldovenești și NATO un interval și mai scurt pentru a reacționa. Provocările pentru apărarea antiaeriană a Republicii Moldova și a NATO devin astfel mai mari, în special dacă forțele moldovenești și cele ale NATO continuă să nu intervină împotriva amenințărilor aeriene până când acestea nu trec frontierele naționale”, constată experții.
Un canal ucrainean specializat în analiza informațiilor din surse deschise a susținut că drona era de tip Gheran-4, însă experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) precizează că nu au putut confirma independent această informație. Totodată, aceștia menționează că traseul de zbor și cronologia deplasării aparatului susțin ipoteza că drona era echipată cu un motor cu reacție.
Pe de altă parte, pe 9 septembrie, oamenii legii de la Chișinău au confirmat că drona prăbușită în raionul Rîșcani este de tip Gheran, fără a preciza însă modelul acesteia.
Astfel, potrivit ISW, utilizarea celor mai noi versiuni ale dronelor Geran de către Rusia ar avea drept scop testarea capacității de apărare a Republicii Moldova și a NATO, precum și evaluarea modului în care reacționează întreaga Alianță Nord-Atlantică.
În context, pe 6 septembrie, forțele NATO au reacționat la un grup de ținte aeriene detectate în apropierea frontierei dintre România și Ucraina. Cu două zile înainte, pe 3 și 4 septembrie, autoritățile române au identificat, de asemenea, mai multe vehicule aeriene fără pilot în largul coastelor țării.
Experții consideră că astfel de incursiuni în spațiul aerian al Republicii Moldova și al statelor NATO pot fi în avantajul Kremlinului, mai ales în cazul utilizării unor drone mai rapide, propulsate cu reacție, care lasă statelor vecine Ucrainei mai puțin timp pentru a reacționa.
În același timp, experții americani nu au suficiente informații pentru a stabili dacă survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova și României de către dronele rusești a fost intenționată.
TV8.md amintește că, ieri după-amiază, o explozie puternică s-a produs în apropierea satului Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani, după ce o dronă de tip Shahed s-a prăbușit într-un lan de floarea-soarelui. În urma căderii au izbucnit patru focare de incendiu.
Este vorba despre aceeași dronă care a survolat anterior Republica Moldova, apoi a ieșit în România și a revenit ulterior în spațiul aerian al țării din direcția Iași. Aparatul a fost monitorizat de autorități până când a dispărut de pe radar în nordul țării.
Azi dimineață, două persoane au murit, iar alte două au fost rănite, după un atac cu drone asupra punctului de trecere Starokazacie, aflat la granița cu Republica Moldova. Exploziile au fost auzite și de patrulele moldovenești de frontieră, iar circulația prin punctul Tudora-Starokazacie a fost sistată.
